Logo referatecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Ion Pop Reteganul biografia


Ion Pop Reteganul opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POP RETEGANUL Ion, se naste la 10 iun. 1853, Reteag, judetul Bistrita-Nasaud - moare in 3 apr. 1905, Reteag.

Folclorist si prozator.

Fiul lui Dumitru (Bota) Pop si al Marinei (n. Sabadus).

Provine dintr-o familie de tarani iobagi, eliberati in . A facut primele studii la scoala din sat, apoi la gimnaziul din Nasaud (1864-l870) si la „preparandiile" din Gherla (1870-l871) si Deva (187l-l873).

A fost invatator in diferite sate din Transilvania (1873-l892): Orlat, Vilcelele Rele, Baru Mare, Boutar, Bucium-Sasa, Sincel, Rodna, contribuind la organizarea scolilor, la raspindirea dragostei pentru invatatura in rindul elevilor si a cunostintelor practice printre tineri si batrini.

Secretar al „Astrei" (1894-l895)

A fost redactor la Desteptarea, Revista ilustrata si Tribuna, a facut parte din conducerea revista Convorbiri pedagogice (1886-l888), Cartile sateanului roman (1886), Gazeta de dumineca (1904) si a colaborat la Gazeta Transilvaniei, Fintina Blanduziei, Contemporanul, Telegraful roman, Sezatoarea, Familia, Foaia ilustrata, Noua biblioteca romana, Gutinul, Lumina, Romania libera. Amicul familiei. Biblioteca familiei.

Noul calindar de casa etc. Culegerile sale folclorice (Trandafiri si viorele, 1884; 725 chiuituri de cari striga feciorii in joc, 1887; Povesti ardelenesti, 5 voi., 1888; Povesti din popor, 1895; Bocete adeca cintari la morti, 1897; Povesti alese, 1905 s.a.), mai ales cele de basme, s-au bucurat de mare pretuire din partea publicului si de aprecierile specialistilor vremii (S. Florea Marian, B.P. Hasdeu, I. Bianu s.a.). Nuvelele si schitele (Novele si schite, 1899; Povestiri din viata taranilor romani, I-II, 1900-l901; Novele, 1901), ca si amintirile din copilarie si tinerete (editate postum, in 1933, cu titlul Odinioara si acum, si in 1969, cu titlul Amintirile unui scolar de altadata), desi pe alocuri prea apasat moralizatoare, au un anume farmec, datorat mai ales amanuntelor de culoare locala si autenticitatii vocabularului.

Ca folclorist, P.R. apartine etapei de constituire stiintifica a disciplinei, manifestind el insusi preocupari in domeniul metodologiei culegerii, sfatuindu-i pe altii si incercind sa rezolve, in limitele mijloacelor ce-i stateau la indemina in acea vreme, problema dificila a respectarii autenticitatii productiilor. Colectia sa folclorica, ramasa in cea mai mare parte intre manuscrisele Academiei Romane, a fost realizata prin toate metodele ce-i erau la dispozitie: culegere directa si prin intermediari, transcriere din memorie, ancheta, excerptare din periodice sau alte culegeri tiparite. Valoarea ei e inegala, dar atesta o stradanie mai mult decit meritorie pentru realizarea unui corpus al folclorului transilvanean.

Cel mai mare succes de public, si in rindul specialistilor, l-a avut colectia sa de basme si povesti, care se disting prin realismul detaliilor, pitorescul vocabularului si firescul stilului, ce tinde sa se apropie cit mai mult de acela al adevaratilor povestitori populari, in rindul carora culegatorul (om cu o cultura destul de limitata si traind toata viata in mediul rural) se numara si el. Nuvelele si schitele, inrudite cu cele ale lui I. Slavici si V. Ranta Buticescu, au la baza experienta de viata a autorului, multe avind un continut direct sau indirect memorialistic. Ele sint populate cu personaje pilduitoare, in bine sau in rau, preoti si invatatori gospodari si constienti de menirea lor de luminatori ai poporului, tineri cu sentimente sincere si curate, patrioti gata sa-si sacrifice viata in lupta pentru drepturi a poporului lor, dar si parinti plini de prejudecati, impiedicind casatoriile din dragoste datorita lacomiei de avere sau nenorocindu-si copiii din prea multa grija ce-i face sa-i retina de la scoala si sa nu-i invete nici cu munca, nici cu economia.

Desi scopurile moralizatoare sint afirmate ostentativ si servite uneori cu destula stingacie in alcatuirea intrigilor sau caracterizarea personajelor, si desi nu nazuiesc spre adevaruri mai profunde cu privire la firea sau destinul oamenilor, nuvelele lui P.R. se mai pot citi cu placere datorita autenticitatii si pitorescului de detaliu: obiceiuri, ambianta, mentalitati, dialoguri sint surprinse cu un real simt de observatie si redate cu o faconda de povestitor sfatos, intr-un limbaj a carui usoara coloratura dialectala il face savuros, fara a-i ingreuia accesibilitatea. Acestea sint, de altfel, si calitatile prozei sale memorialistice, care nu se deosebeste de nuvele nici prin stil si nici prin sensurile fundamentale ale faptelor de viata evocate.

OPERA:
Fagul ciobanului Todor. Traditiune poporala romana, comunicata dupa un calator ungur. Brasov, 1881;
Rusalin a lui Damian. Novela, Brasov, 1881;
Trandafiri si viorele. Poezii populare culese si ordinate de ~, Gherla, 1884 (alte ed.: 189l', 1899, 1908, 1921);
Inimioara - adeca floarea poeziei nationale din cei mai buni scriitori romani, (n uzul tinerime! romane, adunata de ~, Sibiu, 1885;
Tiganii. Schita istorica, lucrata pentru petrecere, dupa mai multi autori, de ~, Blaj, 1886;
125 chiuituri de cari striga feciorii in joc, adunate din popor de ~ si date poporului de A. Todoran, Gherla, 1887 (alte ed.: 1902, 1904, 1928);
Povesti ardelenesti, culese din gura poporului de ~, I-V, Brasov, 1888 (ed. II, 1912-l913);
Curs practic despre cultivarea pomilor si a fragarilor. Lucrat dupa a lui Paul Gonczy pentru invatatori si privati, Arad, 1889;
Starostele sau Datini de la nuntile romanilor ardeleni. Gherla, 1891 (ed. VI, 1911);
Cartea poporului. Carte de cetire pentru anii din urma ai scoalelor poporale, scoalelor de repetitiune, cursurile de adulti si pentru poporul nostru, Brasov, 1892 (ed. II, 1900);
Leonat cel tinar. Istorie in versuri, Gherla, 1893 (alte ed.: 1901, 1904, 1925);
Povesti din popor adunate. Premiate si publicate de „Asoeiatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman", Sibiu, 1895;
Prietinul sateanului roman. Sfatuiri in forma de dialog pentru elevi si adulti, compusa de ~ cu un adaus de poezii alese, Gherla, 1895;
Bocete adeca cintari la morti, Gherla, 1897;
Cine nu stie striga ceteasca cartea asta adeca Chiuituri de care striga feciorii in joc, adunate din popor de ~ si date poporului de A. Todoran, Gherla, 1891;
Opsaguri cit pilite cit cioplite si la lume impartite. Gherla, 1897;
Novele si schite, din scrierile lui ~, Sibiu, 1899;
Pilde si sfaturi pentru popor. Gherla, 1900;
Poezii poporale. Cintece batrinesti din culegerile lui ~, Sibiu, 1900;
Povestiri din viata taranilor romani, I-II, Sibiu, 1900-l901;
Novele, Bucuresti, 1901;
Zidirea lumei. Adam si Eva, originea Sfintei Cruci si cele 12 Vineri (Dupa traditii poporale si manuscrise vechi). Gherla, 1901 (alte ed.: 1902, 1903, 1904, 1905, 1906, 1909, 1927);
De la moara. Povesti si snoave, I. De la moara din sus. Budapesta, 1903;
Pomicultura sau cultura arborilor roditori, Simleul Silvaniei, 1904;
Povesti alese, Simleul Silvaniei, 1905;
Povestiri, cu o pref. de O. Goga, Sibiu, 1908;
Povestiri din viata taranilor, cartea I-II, Sibiu, 191l-l913;
Povestiri din viata taranilor romani. Sibiu, 1914;
1 000 doine, strigaturi si chiuituri ce se obisnuiesc la jocurile si petrecerile noastre poporale, ed. IV, Brasov, 1923;
Luca-minte slaba si alte povestiri pentru popor. Sibiu, 1925 (ed. II, 1943);
Stan Bolovan si alte povestiri ardelenesti, culese din gura poporului de ~, Sibiu, 1929;
Din Tara Hategului, povestiri. Sibiu 1930;
Copiii Ursutului si alte povestiri pentru popor, pref. de H. Petra-Petrescu, Sibiu, 1931;
Dascalul Urnita- Povestire poporala. Sibiu, 1932;
Odinioara si acum. Amintiri din copilarie, cu o pref. de H. Petra-Petrescu, Sibiu, 1933;
Munti, animale si pamint. Sibiu, 1935;
Povestiri, cu o pref. de O. Goga, Sibiu, 1938;
Din povesti ardelenesti, culese din gura poporului de ~, Sibiu, 1940;
Legende, povestiri si obiceiuri romanesti (Carte alcatuita de V. Netea, dupa ms aflate la Acad. Romana), Bucuresti, 1943;
Povestiri din viata taranilor, ed. III, Sibiu, 1943;
Povesti ardelenesti, ed. ingrijita de V. Netea, Bucuresti, 1943;
Povesti ardelenesti, culese din gura poporului. Bucuresti, 1957;
Crincu vinatorul codrului. Bucuresti, 1963;
Amintirile unui scolar de altadata, text ingrijit, studiu introductiv si glosar de I. Apostol Popescu si S. Duicu, Bucuresti, 1969;
Craiasa zinelor. Povesti ardelenesti, ed. ingrijita si pref. de V. Netea, Bucuresti, 1970;
De n-ar fi povestile, ed. ingrijita de N. Nistor si I. Dragoiescu, pref. de V. Rusu, Sibiu, 1971;
Piparus Petru si Florea infloritul. Basm popular romanesc, dupa ~, Bucuresti, 1974;
Povesti ardelenesti, antologie pentru copii prefatata de V. Ene, Bucuresti, 1981;
Pintea Viteazul, Brasov, f.a.;
Stan Bolovan, poveste. Brasov, f.a.;
Isteata si pace, poveste, Brasov, f.a.;
Norocul si mintea, poveste, Brasov, f.a.;
Povesti populare, tabel cronologic si glosar de Doina David, Timisoara, 1989.


REFERINTE CRITICE:
N. Iorga, Oameni cari au fost, I, 1934;
V. Netea, Ion Pop Reteganul, 1943;
idem, De la Petru Maior la Octavian Goga, 1944;
I.A. Popescu, Ion Pop Reteganul, 1965;
Gh. Vrabie, Folcloristica romana. Evolutie, curente, metode 1968;
I. Breazu, Studii de literatura romana si comparata, I, 1970;
I. Muslea, Cercetari etnografice si de folclor, I, 1971;
I.L.R.. III, 1973;
O. Barlea, Istoria folcloristicii romanesti, 1974;
V. Ene, Folcloristi romani, 1977.