Ion Muslea biografia
Ion Muslea opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MUSLEA Ion, se naste la 29 sept. 1899, Brasov - moare in 27 iul. 1966, Cluj.
Folclorist.
Fiul lui Candid Muslea, invatator, si al Ecaterinei (n. Pitis).
Studii liceale la Brasov; Facultatea de Litere la Bucuresti si Cluj (1918-l922). Membru al Scolii Romane din Franta (1923-l925). Doctor in etnografie si folclor (1927). Bibliotecar si director al Bibi. Centrale Universitare din Cluj (1936-l947). Paralel a lucrat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
A organizat si condus Arhiva de Folclor a Acad. (1930-l948) si a editat Anuarul Arhivei de Folclor (sapte voi., intre 1932 si 1945). in ultimii ani a fost cercetator si sef de sectie la Institutul de Lingvistica si Istorie Literara din Cluj. in 1947 a devenit membru corespondent al Acad. Romane. Debutul in Gazeta Transilvaniei (1912).
Colaboreaza la Anuarul Institutului de Istorie Nationala, Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Anuarul Universitatii „Regele Ferdinand I", Boabe de griu, Convorbiri literare, Dacoromania, Darul vremii, Fat-Frumos, Gind romanesc, Lucrarile Institutului de Geografie al Universitatii din Cluj, Lumea universitara, Melanges de I'Ecole Roumaine en France, Patria, Probleme de bibliologie, Revista de folclor, Revue internationale des etudes balkaniques. Societatea de miine, Steaua, Studii de istorie literara si folclor, Studia Universitatis „Babes-Bolyai", Scoala si viata. Sezatoarea, Transilvania, Tara Birsei, Viata Romaneasca.
A fost colaborator la Bibliografia generala a etnografiei si folclorului romanesc (I, 1968) si la Voltekundliche Bibliographie (Berlin, 1928-l962, cu intermitente). A scos brosuri si volum dedicate istoriei culturii, biblioteconomiei si bibliografiei, dar mai ales etnografiei si folclorului: Obiceiurile junilor brasoveni (1931), Contributiuni la cunoasterea bibliotecilor romanesti ale oraselor din Transil vania (plna la Unire) (1935), Tipologia folclorului din raspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (1970, in colab.), Cercetari etnografice si de folclor, I-II (1972). A ingrijit si prefatat ed. din Gh. Alexici, N. Pauleti si G. Pitis. A mai semnat si Ion Robosanu.
Ion Muslea a lasat o opera bogata, cea mai valoroasa apartinind etnografiei si folcloristicii. in acest domeniu, el a fost un animator, un organizator si un cercetator apreciat. Prin Arhiva de Folclor si publicatia acesteia, a creat un cadru institutionalizat modem pentru culegerea si valorificarea literaturii si culturii populare.
A facut culegeri proprii si a dat bune editii critice ale unor colectii mai vechi (Gh. Alexici, N. Pauleti, G. Pitis). A publicat numeroase studii, unele fiind adevarate modele ale genului: monografii (Obiceiurile junilor brasoveni, 1931), lucrari de folclor comparat (La mort-mariage: une particularite du folklore balcanique, „un izbutit exemplu de lectura etnologica a unui motiv literar, cel al mortii-nunta") sau de tipologie folclorica (Tipologia folclorului din raspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, 1970, in colab. cu O. Barlea).
A cercetat si alte domenii ale artei populare (Pictura pe sticla la romanii din Scheii Brasovului), precum si unele obiceiuri. Studiile asupra diversilor reprezentanti ai folcloristicii transilvane se constituie intr-o veritabila istorie a acesteia. Ion Muslea a realizat cea dintii bibliografie stiintifica a folclorului romanesc; totodata, preocuparile sale bibliografice depasesc domeniul folcloristicii si se completeaza cu cele de bibliologie si biblioteconomie. Sint de mentionat si contributiile, mai ales documentare, la istoria culturii si literaturii romane (Ion Maiorescu despre nasterea si copilaria sa, O scrisoare inedita a lui Alecsandri si C. Negri catre Balcescu, Intre loan Barac si Anton Pann. Paternitatea Povestei poamelor s.a.).
OPERA: Obicieurile junilor brasoveni, studiu de folklor. Cluj, 1931; Cercetari folklorice in Tara Oasului, Cluj, 1932; Contributiuni Ia cunoasterea bibliotecilor romanesti ale oraselor din Transilvania (pina la Unire), Cluj, 1935; , Plinea pruncilor" (Balgrad 1702). Din istoria unei carti vechi romanesti, in Omagiu profesorului loan Lupas, Bucuresti, 1941; George Pitis, folclorist si etnograf. Bucuresti, 1968; Tipologia folclorului din raspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (in colab. cu O. Barlea), Bucuresti, 1970; Cercetari etnografice si de folclor, I-II, ed. ingrijita, cu studiu introductiv, bibliografie, registrul corespondentei de specialitate, indice de I. Talos, Bucuresti, 1972.
|
REFERINTE CRITICE: Gh. Pavelescu, in Gind romanesc, ia. 10-l2, 1939; O. Boitos, Progresul cultural al Transilvaniei dupa Unire, 1942; O. Barlea, in Demos, Berlin (R.D.G.), nr. 2,1966; I. Breazu, Studii de literatura romana si comparata, II, 1973; O. Barlea, Istoria folcloristicii romanesti, 1974; I. Datcu si Sabina C. Stroescu, Dictionarul folcloristilor, 1979; N. Constantinescu, Lectura textului folcloric, 1986; O. Barlea, Efigii, 1987.
|