Ion Margineanu biografia
Ion Margineanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MARGINEANU Ion, se naste la 28 oct. 1941, sat Lopadea Veche (Romaneasca), judetul Alba.
Poet si prozator. Fiul muncitorului Ioan Marginean si al Palaghiei (n. Popa).
Cursul primar in salul natal, scoala elementara in comuna Miraslau (195l-l954), liceul la Aiud (1957), studii univ. de filologie la Bucuresti (absolvite in 1963).
A fost, succesiv, prof. in orasul Sebis (jud. Arad), inspector principal la Casa Creatiei Populare (Arad), ziarist la Cuvintul nou (jud. Covasna), inspector principal la Casa Creatiei Populare din judetul Alba, inspector principal la Comitetul de Cultura Alba.
Debut in revista Familia, cu poezie (1965), urmat de colab. la Tribuna, Steaua, Transilvania. Orizont, Arges, Convorbiri literare, Astra, Vatra, Ateneu, Contemporanul, Luceafarul, Flacara. Albina, Cronica, precum si la diferite ziare judetene. Debut in volum cu Asfintit de vise (1971), versuri.
Alte culegeri de poezie: Stele in munti (1976), Cintecul inimii (1980), Cu fata spre iubire (1981), Scrisori din Apuseni (1982). Volumele Iubire doar pentru iubire (1983), Ca floarea soarelui, iubirea (1986), Lumea dintre doua inimi (1989) stau sub semnul erosului.
A mai publicat o piesa de teatru (Frida, in colab. cu Vitalie Munteanu, 1971) si un .jman (Muntele cu faclii, 1979). A infiintat, condus si editat anuarul de cultura Poarta inimii (Alba Iulia), editind si o antologie cu acelasi nume (1975); a editat si folclor, a publicat doua volum (Document de piatra si intiparite brazde) despre creatorii populari etc. Premiul Asoc. Scriitorilor din Sibiu pe 1981.
Volumul de debut al poetului, Asfintit de vise (1971), propune intr-o forma discreta o biografie sentimentala circumscrisa unui spatiu rural, pe linia expresionismului lui Ioan Alexandru din volum Infernul discutabil. Poeme ca Bunicul, Butucii satului. Mama. Fratii mei. Surorile mele au expresivitatea naiva a icoanelor taranesti pe sticla. Influenta spiritului ironic al lui Marin Sorescu este prezenta in ciclul Insomnii, in care inventarierea unor realitati ale vietii rustice se face cu un gust al paradoxului, al asociatiilor neasteptate, al unor personificari nu lipsite de ostentatie. O clarificare a intentiilor lirice se produce in volumele urmatoare prin care Ion Margineanu se inscrie pe linia liricii traditionale ardelenesti.
Istoria, patria, eroii neamului, satul natal sint temele sale predilecte, tratate cu un patos retinut si cu o netagaduita sinceritate. Stele in munti (1976) si Scrisori din Apuseni (1982) instaureaza in lirica sa un mit al muntelui simbolizind, printre altele, o materializare a starii de veghe a poetului: „nimic nu poate fi luat din munte/ fara stirea poetului". Discursul liric are solemnitate si patos, alteori vireaza spre muzicalitate pura, dupa modelul liricii populare. Cautindu-si refugiu intr-o lume a valorilor sacre, neperisabile, poetul descopera acum sensul rugaciunii, al litaniei, al dialogului smerit cu divinitatea. In ultimele sale volume de versuri -Iubire doar pentru iubire (1983), Ca floarea soarelui, iubirea (1986), Lumea dintre doua inimi (1989) - lirismul lui Ion Margineanu sta sub semnul erosului, al adorarii feminitatii.
Tot aici apar si semnele unei maturitati bintuite de intrebari, de nelinisti metafizice. Expresia lirica dobindeste acum mai multa fluenta si eleganta, discursivitatea initiala se transforma acum in reflexivitate, in meditatie asupra rosturilor fiintei, creatiei si limbajului, a mortii si a vietii.
OPERA:
Asfintit de vise, versuri, Bucuresti, 1971;
Stele in munti, versuri, Bucuresti, 1976;
Muntele cu faclii, roman. Timisoara, 1979;
Cintecul inimii, versuri, Bucuresti, 1980;
Cu fata spre iubire, Bucuresti, 1981;
Scrisori din Apuseni, versuri. Bucuresti, 1982;
Iubire doar pentru iubire, versuri. Bucuresti, 1983;
Ca floarea soarelui, iubirea, versuri. Bucuresti, 1986;
Lumea dintre doua inimi, versuri, Cluj-Napoca, 1989. |
REFERINTE CRITICE:
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 10, 1981;
T. Popescu, in Transilvania, nr. 5, 1981;
idem, ibidem, nr. 12, 1982;
Carmen Blaga, in Orizont, nr. 32, 1982;
I. Buzasi. in Steaua, nr. 6, 1983;
V. Nita. in Flacara, nr. 18, 1984;
N. Stoie, in Astra, iir. 12, 1987;
Mariana Lazar, in Steaua, nr. 8, 1987;
A. Goci, in Romania literara, nr. 5, 1988.
|
