Ion Lotreanu biografia
Ion Lotreanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
LOTREANU Ion (numele la nastere: Labusca), se naste la 2 mai 1940, comuna Alimpesti, judetul Gorj - moare in 22 mai 1985, Bucuresti.
Poet, prozator si eseist.
Fiul lui Petre Labusca si al Mariei (n. Albeanu), tarani. L
Iceul la Tirgu Jiu si Cimpulung Moldovenesc (1954-l957); absolvent al Liceului Militar „Stefan cel Mare" din Cimpulung Moldovenesc (1957); urmeaza Scoala Militara de Ofiteri Activi din Sibiu (1957-l960) si Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1966-l970). Ofiter de cariera (1960-l973).
Redactor la revista Viata militara (1966-l973); secretar de redactie la revista Saptamina (din 1973).
Debuteaza in ziarul Apararea patriei (1959), iar editorial cu volum de versuri Azimut (1971). Alte volum de poezii: Aerul de sub fluturi (1974), Punctul sensibil (1976), Acordul cu lumea (1978), Ochiul mierlei (1979).
Colaboreaza la Ateneu, Contemporanul, Luceafarul, Romania literara. Tribuna etc.
Grija pentru varietatea prozodica, metaforica si tematica este caracteristica poeziei lui Ion Lotreanu Voi. de critica si eseistica literara: Analogia suverana (1975), Creatie si implicare (1976), Introducere in opera lui Mircea Eliade (1980), Despre analogie si alte eseuri (1982). Romane: Elvira si locotenentul(1978), Iluzia (1981), Cirtita alba (1984), Camasa de mire (1985).
Provenit din rindurile armatei, Ion Lotreanu devine in scurt timp autor al mai multor volume de versuri (Azimut, 1971; Lacuste si aeroporturi, 1972; Aici, linga Carpati. 1972; Aerul de sub fluturi, 1974; Ochiul mierlei, 1979), in care experimenteaza diverse formule lirice cu o evidenta mobilitate mimetica. Trecind de faza inceputurilor, cind lexicul era pauper si imaginatia timida, poetul manifesta interes pentru terminologia livresca, inventind emotii si stari lirice din placerea de a metaforiza cu aplomb. Volumele au aspect compozit. Chestiunile de stilizare a expresiei primind, harta dimensiunilor cu adevarat personale este dificil de configurat, in mozaicuj fiecarui volum nou dam cind de reflexe elegiace, cind de mici pasteluri, cind de emfatice ode, cind de badinerii, cind de poeme ocazionale, cind de poeme programate etc. in Ochiul mierlei (1979), de exemplu, o suprafata buna e ocupata de compunerile ivite din atractia pentru poezia paunesciana, de imagistica abrupta si eteroclita, sententele moralizatoare imbracind haina unui patetism persuasiv, cu tropi de larga accesibilitate:
„Frumos mai tremura un ac magnetic,
oglinda apei stelele o-mpung
Ca sa verifici un principiu etic,
ai trebuinta de un timp prea lung.
Vorbim in cor adesea de morala,
dar salile planetei sint pustii.
O, cerul zilei de culori se spala,
iar noi catam azuri in farfurii.
[] Noi asteptam parintii sa ne moara -
sa nu mai stie nimeni ce-am facut.
Si fluturi peste cimitire zboara,
un zbor impinge aerul spre lut." |
Imprudent uneori, poetul trece fara sa-si dea seama de la badinerie la parodie:
„Cantemir, cum stie si-un copil de scoala,
in Moldova muma a domnit putin
Contemplind adesea cupa tarii goala,
filosoful nostru se gindea la vin." |
O coarda lirica se intrebuinteaza spre a omagia personalitati istorice ori culturale, remarcin-du-se repeziciunea cu care poetul produce cele mai insolite metafore pentru a sugera reverenta. Ion Lotreanu a scris si citeva carti de articole pe tema „creatiei si implicarii", precum si citeva romane, intre care Camasa de mire (1985), de inspiratie istorica, despre Tudor Vladimirescu.
OPERA:
Azimut, poezii. Bucuresti, 1971;
Lacuste si aeroporturi, versuri, Bucuresti, 1972;
Aici, Unga Carpati, sonete. Bucuresti, 1972;
Aerul de sub fluturi, versuri. Bucuresti, 1974;
Analogia suverana, eseuri, Bucuresti, 1975;
Punctul sensibil, versuri, Bucuresti, 1976;
Creatie si implicare, articole si eseuri, Bucuresti, 1976;
Caligrafii critice, eseuri. Bucuresti, 1977;
Acordul cu lumea, poeme, Bucuresti, 1978;
Elvira si locotenentul, roman, Bucuiesti, 1978;
Ocliiul mierlei, versuri, Craiova, 1979;
Teme si variatiuni, eseuri, Bucuresti, 1979;
Introducere in opera lui Mircea Eliade, Bucuresti, 1980;
Iluzia, roman, Bucuresti, 1981;
Despre analogie si alte eseuri. Bucuresti, 1982;
Cirtita alba, roman, Bucuresti, 1984;
Camasa de mire, roman. Bucuresti, 1985.
|
REFERINTE CRITICE:
M. Mincu, Poezie si generatie, 1975;
L. Alexiu, Ideografia lirice contemporane, 1977;
M. Iorgulescu, Scriitori ;
Al. Ruja, Valori lirice actuale, 1979;
C. Ricus, in Luceafarul, ni. . 1983;
Z.Sangeorzan, in Cronica.nr.6,1985;
V. Horj, in Familia, nr. 6, 1985.
|
