Ioana Orlea biografia
Ioana Orlea opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ORLEA Ioana (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino), se naste la 21 apr. 1936, Bucuresti.
Prozatoare.
Fiica lui Constantin (Bizu) Cantacuzino, aviator, si a Ancai (n. Diamandi), incepind din 1947 secretara, desenatoare tehnica si secretara medicala.
Cursurile gimnaziale incepute la Scoala Centrala de Fete in 1944, sint terminate abia in 1965 la sectia fara frecventa a liceului „I.L. Caragiale" din Capitala. in 1952 e arestata si face inchisoare politico-administrativa pina in .
Dupa eliberarea din detentie, fara dreptul de a-si continua studiile, e pe rind sudorita pe santier (1955-l956), taxatoare la intreprinderea Regionala a Transporturilor Auto, IRTA (1959-l960) si samponeuza intr-un salon de coafura (1962-l965).
Debuteaza cu o schita in Cronica (1967).
Colaboreaza la Viata Romaneasca, Romania literara etc. Debut editorial cu volum de proze scurte Calul de Duminica (i968).
Publica in continuare romane (Testoasa portocalie, 1969; Pietre la tarm 1972; Competitia, 197'4; Cerc de dragoste, 1977; Un barbat in rindul lumii, 1980) si povestiri (Numele cu care strigi, 1970). in 1980 se stabileste in Franta.
Romanul Un sosie en cavale, aparut in 1986 la Paris, este intimpinat favorabil de cronicarii literari francezi, iar Bernard Pivot ii consacra una din emisiunile sale („Apostrophe"). Perspectiva neorealista necrutatoare si ironica se intilneste in proza Ioanei Ioana Orlea cu cea fantastica si absurda, avind ca obiect al observatiei societatea romaneasca din deceniile postbelice.
Schitele cu care Ioana Orlea isi incepe activitatea literara anunta un scriitor maturizat, minuind cu precizie si suplete tehnici ale prozei scurte. Punctul lor de plecare este faptul cotidian, adesea anodin. Persistenta obiectivului prin care acesta e privit deplaseaza de la un moment inainte logica realului, impingind perceptia in fantastic, bizar si abstrus. Remarca lui Nicolae Manolescu (criticul care a revelat inzestrarea reala a prozatoarei) facuta mai tirziu, in legatura cu romanul Un barbat in rindul lumii (1980), este valabila pentru intreaga opera a autoarei: „Totul este descris exact, fiecare amanunt, impresia de ansamblu este insa halucinanta".
Avem de-a face cu felurite mijloace de insolitare. Insistentei priviri reci si ironice i se adauga trecerea instantanee de la un aspect la altul, de la un timp narativ la altul, de la persoana a III-a a naratorului transcendent la persoana I a naratorului-personaj etc. Dinamismul si pluriperspectivismul cinematografic, vizind perceptia holistica si sincronica, subliniaza reitatea si disparitatea referentului acestor proze comportiste in care predomina tema insecurizarii, indiferentei, incomunicarii. Romanele nu vor diferi decit prin amploare si prin complexitatea tematicii: viziunea/ filosofia existentiala care le sta la baza e aceeasi. Mediile socio-profesionale (profesori, artisti, ingineri etc.) din Testoasa portocalie (1969) alcatuiesc un caleidoscop uman apasat de rutina, conventii si clisee - aceasta este prima ipostaza tematica a romanului subversiv scris de Ioana Orlea „Vorbe.
Aceleasi, repetindu-se mereu. Vorbe", comenteaza un personaj. A doua (o alta fateta a celei dintii) sta in incapsularea alienanta. in Pietre la tarm (1972), una dintre cele mai bune carti scrise de Ioana Orlea, locul faptului banal este luat de situatia-limita. intr-o colectivitate constituita cvasi-aleatoriu (localnicii dintr-un sat de pe malul marii si „sezonistii" estivali) se petrec doua crime misterioase: pretext pentru romanciera de a pune sub obiectiv comportamentele tuturor si de a le demasca lasitatea, suspiciunea reciproca, indiferenta. Existenta neautentica, mediocritatea morala sint vizate si de romanul ironic Competitia (1974). Pretextul sondajului il reprezinta un concurs de schi, in care valoarea morala sta de partea perdantilor (un mic grup de retardatari, si deci „hors-concours", care salveaza un alpinist de la inghet). in Cerc de dragoste (1977), citiva nonconformisti incearca sa sparga zidul conventiilor (inginera Daria, pictorita Marilena, chitaristul cu numele simbolic Zen), dar nici acestia nu reusesc sa-si salveze independenta, intimitatea si capacitatea de a comunica autentic. Claustrarea si instrainarea plutesc ca un spectru peste aceasta lume, in care o banala coada la curatatoria chimica ia aspecte halucinante si grotesti. Un barbat in rindul lumii, ultimul roman publicat de Ioana Orlea in tara, dezvolta tocmai aceasta tema a incarcerarii asa-zicind civile. Libertatea individuala a protagonistului - un geolog in convalescenta - este confiscata, sub pretextul protectiei, al securizarii, de catre familie si, in genere, de catre ceilalti (autoarea ar fi putut subscrie sartrienei „Infernul inseamna Ceilalti")- El evadeaza pentru un timp intr-un sat de munte, dar aceasta Arcadie se dovedeste la rindu-i inautentica.
Chemat la centru si avansat director, Filip este adus sa accepte „regulamentul" societatii de automate. Ultima secventa, cu geologul completind careurile rebusiste alaturi de membrii familiei, este semnul ironic al readucerii lui „in rindul lumii". Desi nu foloseste numele reale ale cuplului Ceausescu (cei doi apar sub denumirile de „Kouty" si „Bien-Aimee"), romanul politic Un sosie en cavale (1986) este o evidenta raidografie si denuntare a regimului comunist din Romania anilor 1945-l989 si cu deosebire a ultimei perioade ceausiste (apar demolarile etc), o monografie deopotriva realista si mitico-fantastica a terorii totalitare, a suspiciunii generalizate si a fricii, propulsind-o pe Ioana Orlea in primul esalon al scriitorului gulagului. Dublul ia proportii fantasmagorice, fiindca el nu inseamna o singura persoana, ci un sir nesfirsit, urcind in timp, „jusqu'a la non-existence", pina la origini. Imagine verosimila a terorii comuniste in Romania, Un sosie en cavale este in acelasi timp un roman parabolic si fantastic, uzind de toate mijloacele complexei proze scrise anterior de Ioana Orlea
OPERA: Calul de Duminica, schite si povestiri, Bucuresti, 1968; Testoasa portocalie, roman. Bucuresti, 1969; Numele cu care strigi, schite si povestiri, Iasi, 1970; Pietre la tarm, roman. Bucuresti, 1972; Competitia, roman. Bucuresti, 1974; Cerc de dragoste, roman. Bucuresti, 1977; Un barbat in rindul lumii, roman. Bucuresti, 1980; Un sosie en cavale, roman. Paris, 1986. |
REFERINTE CRITICE: Magda Ursache, in Cronica, nr. 28, 1969; M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 48, 1970; Dana Dumitriu, ibidem, nr. 13, 1973; M. Constantinescu, in Viata Romaneasca, nr. 6, 1973; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 5, 1975; V. Bugariu, in Luceafarul, nr. 12, 1975; Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 49, 1977; R. Enescu, in Familia, nr. 4, 1978; C. Pricop, in Cronica, nr. 12, 1978; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 47, 1980; V. Podoaba, in Familia, nr. 11, 1980.
|