Ioan Lapedatu biografia
Ioan Lapedatu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
LAPEDATU l.loan] A.[Iexandrul. se naste la 6 iul. 1844, comuna Colun, judetul Sibiu - moare in 28 mart. . Brasov.
Poet. prozator si publicist.
Fiul lui Alexa Lapedatusi al Anei (n. Panga), tarani.
Cursurile primare la Hosman, studiile secundare la Liceul Romano-Catolic din Sibiu (1860-l868).
Trimis de Soc. Transilvania cu o bursa de studii la'Paris, urmeaza aici (1868-l870). apoi la Bruxelles, cursuri de filologie clasica si obtine, in 1871, doctoratul in filologie si litere.
Reputat prof. de limbi clasice la Brasov, este considerat unul dintre dascalii straluciri ai invatamintului transilvanean. Pri-mele versuri, scrise in timpul liceului, sint ti-palite in Aurora romana. Colaboreaza atit la periodice ardelene, cit si la cele de peste muntj: Albina Paulului. Familia, Revista literara si stiintifica. Timpul. Traian etc. Redactor la Orientul latin (1874-l875) si la Albina Carpa-tilor (1877-l878). Pseud.: Narcis, Nouras. A publicat doar doua voi.: incercari in literatura (1874) si Asupra situatiunii (1876); opera nuvelistica ramasa in periodice (mai ales in Albina Carpa(ilor) este adunata postum in doua volum de Nuvele istorice (1905-l906).
Dascal eminent, cu o pregatire serioasa in spiritul clasicismului, publicist de vocatie (a militat consecvent pentru idealurile de libertate si unitate nationala mostenite de la pasoptisti) si animator al teatrului. Ioan Lapedatu face figura de Aufklarer, continuind programul de luminare al Scolii Ardelene. intocmeste studii documentate asupra popoarelor din Balcani, compune biografii ale unor oameni de cultura, memorii de calatorie, povestiri romantice, povestiri pentru copii etc.
Ideile sale despre arta si literatura preconizeaza orientarea spre popor, pentru „a pune in relief caracterul propriu, fizionomia bine marcata si originala" a culturii romanesti. Apreciind creatia populara potrivit conceptiei herderiene, pledeaza pentru culegerea si conservarea ei. O parte din activitatea publicistica e cupri nsa in Asupra situatiunii (1876). Poet de tranzitie (incercari in literatura, 1874), situat intre A. Muresanu si G. Cosbuc. Ioan Lapedatu cultiva erotica si poezia patriotica (meditatia pe ruine, balada istorica) cu ecouri din Heliade-Radulescu. Alecsandri sau Bolintineanu, ca si idila in spiritul lui Cosbuc, cu o tenta de oralitate proprie folclorului.
Preocupat de crearea unui repertoriu dramatic, incearca abordarea unor subiecte istorice in schita dramatica sau drama (Fintina de piatra. Tribunul), construite la fel cu Razvan si Vidra mai mult pe „plan de poveste". Mai rezistenta este proza de inspiratie istorica: Amor si razbunare, Moartea lui Asan, O dusmanie cu bun sfirsit. O tragedie din zile batrine. Continuindu-I pe Gh. Asachi, Ioan Lapedatu isi propune, asemenea lui Al. I. Odobescu. reconstituirea adevarului istoric probat de documente, scos la suprafata in spirit romantic, prin bogate elemente de culoare locala.
Figura legendara a lui Tepes din nuvela Amor si razbunare este complexa si contradictorie: un tiran, monstru de salbaticie, asprime si sete de razbunare, capabil insa de duiosie si blindete atunci cind iubirea ii moaie inima impietrita. Scena odioasa a ospatului intre trupurile boierilor trase in teapa intrece fantezia malefica a Lapus-neanului. Fara a se inalta pe culmile atinse de C. Negruzzi sau Odobescu, nuvelistul contribuie la imbogatirea unei traditii, servind la rindu-i ca model unor prozatori minori precum Gr. H. Grandea ori I. Popescu. Cu disponibilitati literare modeste, pe care si le aprecia cu luciditate, Ioan Lapedatu a fost „o mediocritate folositoare intr-un timp in care lipseau cu totul in tinutul sau ardelenesc talentele cele mari" (N. Iorga).
OPERA:
incercari in literatura, versuri. Brasov, 1874;
Asupra situatiunii. Articoli si foisoare. Brasov, 1877;
Nuvele istorice. Amor si razbunare si O tragedie din zile batrine, cu o notita biografica si portretul autorului, Sibiu, 1905;
Nuvele istorice.
Moartea lui Asan si O dusmanie cu bun sfirsit. Sibiu, 1906;
Moartea lui Asan. Povestire istorica, pref. si schita biografica de A. Barseanu, Sibiu, 1906;
Mira, fata de imparat. Sibiu. 1909: Poezii ale scriitorilor din epoca Unirii,*Valenii de Munte, 1909;
Doua povestiri istorice. Cluj, 1922;
Moartea Ini Asan, Povestire istorica. Sibiu, 1935;
incercari in literatura, ed. ingrijita, prel'. si bibliografie de D. Vatamaniuc, Cluj-Napoca, 1976. |
REFERINTE CRITICE:
V. Gr. Pop, Conspect asupra literaturei romane si scriitorilor ei de la inceput si pina astazi in ordine cronologica. II, 1876;
I. Matei, Figuri reprezentative de la noi: Ion Al. Ui-pedatu (1844-l878), 1934;
Gh. Cardas, Poetii si prozatorii Ardealului pina la Unire (1800-l918). 1936;
I. Breazu, Povestitori ardeleni si banateni pina la Unire, 1937;
Gh. Cardas, Poezia romaneasca de la origine pina in zilele noastre (1673-l937). . 1937;
I. Lupas, Profesorul A. Lapedatu, 1937: N. Iorga, Oameni cari au fost, 1, 1967;
D. Vatamaniuc. Publicistica lui Eminescu, 1985;
N. Antonescu. in Steaua, nr. 7, 1986: Sultana Craia. in Luceafarul, nr. 8, 1986: Z. Ornea. in Romania literara, nr. 15, 1986.
|
