Ioan Foti biografia
Ioan Foti opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
FOTI Ion, se naste la 11 dec. 1887, Vlaho-Clisura, Macedonia - moare in .
Poet, prozator, publicist si traducator. Fiul unui comerciant. Studii liceale in Bitolia (Macedonia); Facultatea de Litere si FilosofieaUniv. din Bucuresti.
Debut editorial in aromana, cu Cintitesi-n doauaisturiialeapte (1912).
Corespondent al ziarului atenian Eleph-teron Virna; redactor la ziarul Viitorul din Bucuresti si codirector impreuna cu Romulus P. Voinescu la bilunarul de cultura Propilee literare (1926-l929).
Colaboreaza la Samanatorul, Luceafarul, Literatorul, Convorbiri critice, Flacara, Universul. Traduce in 1b. romana si in dialectul aroman din Eschil, din lirica orientala si din cea germana. Premiul Soc. Scriitorilor Romani pentru poezie (1925).
Tematica versurilor lui F. este istorica si mitologica (Orientul, lumea crestina), in descendenta poemului monumental romantic si parnasian, in care descriptia fastuoasa si comentariul filosofic se muleaza pe un schelet narativ. Cosmologie, destinul omului raportat la universul infinit si la divinitatea atotputernica, maretia si mizeria conditiei umane, toate acestea se intilnesc in ample compozitii concepute secvential (Adonis, Satan si Hari; Nemuritoarea iubita). Poza prezumtioasa a autorului, a-fisata in lipsitele de tact prefete explicative si denuntata in mod crunt de E. Lovinescu, are, intr-adevar, o redusa acoperire estetica. in general versurile sint prozaice si uscate. Totusi poemele sint interesante pe fragmente: tablourile arcadic-pastorale. atmosfera hi bcrnal-mor-tuara din ultima parte a vastului Adonis (compunere in patru secvente, folosind endecasilabul), meditatiile despre perenitatea artei din Tagi-Mahal nu sint lipsite de fior liric. Ca prozator, F. abordeaza fresca de moravuri. Bun cunoscator al istoriei si al lumii otomane, in Vis si realitate (1927) romancierul urmareste, pe fundalul ultimelor decenii ale Imperiului Otoman, destinul unui tinar intelectual de extractie modesta, care ajunge lider al miscarii de modernizare in spirit european a Turciei. Rema-ke-ul Daphnis si Chloe ai vreinei noastre are ca protagonist un intelectual aroman care, in final, se stabileste in Romania si viseaza la unirea tuturor conationalilor. Scrieri cu teza, „romanele"sint mai mult disertatii istorico-pa-triotice, cu caracter eseistic si moralizator, vizibil si in nuvelele si povestirile O ratacire in infinit, Povestea lui Rustem cel intelept, publicate in revista Propilee literare. Publicistul, manifestat cu notabile rezultate ca sef de revista, e preocupat de traditia literara, incercind, intr-o suita de foiletoane, pastrarea sau restituirea unor valori (Al. Macedonski), dar izbutind indeosebi in vulgarizarea datelor esentiale de istorie literara, cunoscute exact.
OPERA:
Cintite si-ndoaua isturii aleapte. Bucuresti, 1912;
Poeme pagine. Bucuresti, 1919;
Spre necunoscut. Poeme si poezii, Bucuresti, 1924;
Vii si realitate, roman, Bucuresti, 1927;
[Poezii] in Antologie lirica aromana. Selectie de texte, transpunere si cuvint inainte de H. Candroveanu, Bucuresti, 1975.
|
REFERINTE CRITICE:
Ov. Densusianu. in Viata noua, nr. 7-9, 1919;
T. Vianu, Sburatorul, nr. 15, 1919: Em. Bucuta, in Buletinul cartii, nr. 11,1924;
E.Lovinescu, Istoria, III;
C. Ciopraga, Literatura romana intre 1900 si 1918, 1970.
|
