Ilie Dan biografia
Ilie Dan opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
DAN Ilie, se naste la 11 sept. 1938, comuna Pirtestii de Jos, judetul Suceava. Poet si istoric literar.
Absolvent al Liceului „Stefan cel Mare" din Suceava (1955); licentiat al Facultatii de Filologie, sectia Ib. si literatura romana, a Univ. din Iasi (1961), la a carei catedra de lb. romana functioneaza ca prof. Dr. in filologie cu o teza de toponimie romaneasca(1976). In 1975-l976 a predat lb., literatura si civilizatia romana la Univ. din Aix-en-Provence (Franta).
A debutat ca lingvist in 1962, iar ca istoric literar in 1968, cu un studiu despre preocuparile literare ale lui Sextil Puscariu*.
Primul volum de istorie literara, Contribulii (1978), este urmat de Confluente (1980) si de monografiile I.I. Mironescu (1982) si Anton Panii (1989); debutul poetic cu placheta Cumpana gindului (1981) e continuat cu volum Semnul zapezii (1984) si Furtuna unui anotimp (1989).
A colaborat la Arges, Ateneu, Convorbiri literare. Cronica, lasul literar, Manuscriptum, Ramuri, Revue roumaine d'his-toire. A editat scrieri de LI. Mironescu*, M. Codreanu* (in colab.), N. Gane, O. Botez, Al. Cazaban*, Ilie DanD. Patrascanu, Sextil Puscariu.
Ca poet (Cumpatul gindului, 1981; Semnul zapezii, 1984; Furtuna unui anotimp, 1989), Ilie Dan este un pillatian pendulind intre notatia paste-lista (la el gratios-caligrafica) si fulguratia reflexiva. Catrenele si distihurile - formula sa cea mai uzitata - sint precipitatul unui suflet adiat de intrebarile virstei mature, cind momentele aurorale se distileaza in amintiri, si ale cumpenei vietii, cu intrezarirea orizontului ei vesperal.
Persistenta melancolizanta a acestor teme nu ajunge totusi sa sufoce mirajul imediatului, perceptia proaspata a lucrurilor pentru ceilalti comune. Peisajele lui Ilie Dan se scalda intr-un abur ce acopera cu luminiscenta feericului contururile prea aspre; beatitudinea clipei prezem te, ca si nostalgica privire inapoi, prilejuieste tablouri si trairi discret elegiace. Lumina lunii, albul de nea, fragranta florilor de mar sint imagini recurente, uneori cu inflexiuni de romanta in poemele erotice. Zapada, iarna a sufletului, e totodata „oracol sfintit cu alb si luna", metafora a momentelor de gratie evanescente, captate in capilareledistihurilor. Progresiv, sentimentul timpului devine obsedant, iar preferinta pentru expresia simpla apare mai ferma. Renuntarea la metafora si imaginea bogata (mutatie in care un cliseu critic ne-ar predispune sa vedem un semn de clasicizare) comporta insa riscul diluarii si prozaicului. Ceva din efuziunile poetului trece in activitatea de istoric literar a lui Ilie Dan, dar aceasta se caracterizeaza major prin supunere la obiect, documentare amanuntita si exacta, scrupul al claritatii. Totodata, metoda lui pare a-si alia si traditia criticii deterministe iesene (C. Dobrogea-nu-Gherea*, G. Ibraileanu"), fiindca Ilie Dan se raporteaza sistematic la epoca/momentul literar, vizind depistarea unor „confluente, inriuriri sau analogii". Criteriul estetic e insa in general prezent, preintimpinind supraevaluarea unor scriitori de plan secund, de care istoricul literar se ocupa cu precadere. N. Gane*, LI. Mirones-cu*, M. Codreanu*, Octav Botez*, Al. Cazaban, Ilie DanD.Patrascanu fac obiectul unor tratari micromonografice.
Cea mai extinsa este dedicata lui LI. Mironescu* (1982) si e compusa clasic, dintr-o privire de ansamblu, biografie, relatiile cu epoca, analiza operei si o substantiala bibliografie (a operei si critica). Cel mai important studiu consacrat unui scriitor ramine monografia Anton Pann (1989), urmind aceeasi metoda de redactare si documentare solida.
Se defineste mai exact tipul de scriitor intruchipat de Anton Pann*, ireductibilul sau procedeu de „poezire",cu virtutile si servitutile lui. Alte contributii se refera la aspecte particulare, pe care le lumineaza, completeaza si nuanteaza: J. Boutiere ca monografist al lui I. Creanga*, Sextil Puscariu* ca istoric literar, C. Hogas* din perspectiva receptarii, M. Sado-veanu* si Panait Istrati* la Iasi, preocupari filologice Ia revista de folclor Sezatoarea, Dante in Convorbiri literare etc. Cind abordeaza opera unor mari scriitori, demersul critic al lui Ilie Dan nu exceleaza prin noutate, dovada lecturile eminesciene din volumul Contribuia (1978), succesiune de clisee si de formule bombastice. Antologia critica dedicata operei Iui M. Sado-veanu* este insa o lucrare proba, intocmita cu simt al valorii si cu spirit didactic. Rigoarea, acribia filologica, pasiunea documentarii si propensiunea catre problema receptarii recomanda si activitatea de editor a lui Ilie Dan, axata pe scriitori „de al doilea raft", pe care i-a cercetat si in studiile amintite: editiile critice de scrieri alese din I.I. Mironescu*, M. Codreanu* (in colaborare cu C. Ciopraga*), N. Gane*, O. Botez*, Al. Cazaban*, Ilie Dan Ilie Dan Patrascanu* etc. Li se adauga editarea unei mari lucrari: Limba romana de Sextil Puscariu* (1976).
OPERA:
Contribuia, Bucuresti, 1978;
Confluente, Bucuresti, 1980;
Toponimie si continuitate in Moldova de Nord, Iasi, 1980;
Cumpana gindului, poezii. Bucuresti, 1981;
/. /. Mironescu, Iasi, 1982;
Semnul zapezii, poezii. Bucuresti, 1984;
Furtuna unui anotimp, poezii. Iasi, 1989;
Anton Pann, Bucurosii. 1989.
|
| REFERINTE CRITICE; B. Constantin, in Cronica, nr. 20, 1978; Z. Sangeorzan. ibidem, nr. 13, 1981; L. Saizu, ibidem, nr. 51, 1981; Z. Sangeorzan, in Flacara, nr. 8, 1983; I. Popescu-Sireteanu, in Ateneu, nr. 5,1983; N. Antonescu, in Romania literara, nr. 24,1983; Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 2,1985. |
