Horia Petra Petrescu biografia
Horia Petra Petrescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PETRA PETRESCU Horia, se naste la 26 oct. 1884, Brasov - moare in 12 mai 1962, Sibiu.
Poet, prozator si autor dramatic. Fiul publicistului Nicolae Petra-Petrescu si al Anei (n. Slaba).
Studii primare si gimnaziale la Brasov, universitare la Facultatea de Litere a Univ. din Budapesta (1903-l904) si Viena (1904-l906).
Doctorat (1910) la Leipzig, sub indrumarea lui Gustav Weigand, cu o teza despre viata si opera lui I. L. Caragiale. Angajat al ziarului Romanul din Arad (191l-l912), al Soc. pentru Fond de Teatru Roman (1912-l914), intre 1914 si 1918 se afla la Viena si Praga pentru ingrijirea sanatatii (primele semne ale unei boli ce-l va chinui intreaga viata aparusera inca din 1905); membru al delegatiei romane la Conferinta de pace de la Paris (1919). Din 1919, se stabileste definitiv la Sibiu, ca angajat (secretar literar, apoi bibliotecar) al Astrei. Debut in 1903, in Luceafarul, cu bucata La „Popa-Toader".
A fost redactor al Revistei teatrale (1913-l914); din 1923, preia ingrijirea calendarelor de la Sibiu (Calendarul Astrei, Calendarul Daciei Traiane, Calendarul sateanului si Amicul poporului), iar din 1924 ingrijeste ,3iblioteca poporala a Asociatiunei", in care tipareste lucrari valoroase din literatura romana si universala. A colaborat la numeroase periodice intre care Romanul (Arad), Cosinzeana, Tara Birsei, Patria (Sibiu), Transilvania, Lupta (Budapesta), Foaia poporului, Luceafarul, Viata Romaneasca, Samanatorul, Familia s.a.
A semnat si cu pseudonimul Radu Margean, Radu Paltin, Ilie Marin, Bujorel, Petrea Dascalul. Publicist harnic si tenace, a scris numeroase art. referitoare mai ales la viata culturala si literara, dar si cu tematica politica, a tinut conferinte prin care incearca sa stimuleze viata culturala a romanilor transilvaneni. Ca poet, prozator (autor de schite si povestiri) si dramaturg, nu se ridica deasupra mediei productiei transilvanene a epocii, cultivind un fel de samanatorism ardelenesc cu certe intentii moralizatoare si de sustinere a spiritului national romanesc.
Dintre scrierile aparute in diverse volum si brosuri am putea aminti: /. L. Caragiales Leben und Werke (1911), Poezii si monoloage de declamat (1913), indemnuri (1914). in seara de Craciun (1921), Gogit (1922), Calciiul lui Achile (1924), Ginduri de dat mai departe (1924), Ultima audienta (1933), Poezii (1938) etc. A publicat si traduce si localizari din L. Tolstoi, M. Gorki, B. Bjomson, G. Courteline, J. E. Volkelt, A. Sutro.
Animator cultural si jurnalist harnic si nu lipsit de talent, Horia Petra Petrescu a furnizat articole numeroase si variate ca tematica atit presei romanesti transilvanene dinaintea marii Uniri, cit si celei interbelice. Preocuparile sale esentiale au fost insa legate de sustinerea, alimentarea si comentarea activitatii culturale si literare a romanilor transilvaneni (cu deosebire a teatrului de amatori), ceea ce l-a facut sa intre in contact si sa stabileasca relatii de prietenie si colaborare cu carturari si scriitori cum ar fi Axente Banciu, Gh. Bogdan-Duica, Ion Breazu, A. P. Banut, S. Bornemisa (o parte din corespondenta cu acestia se pastreaza la Biblioteca „Astra" din Sibiu), sa tina numeroase conferinte si sa-si dedice energia activitatii Societatii pentru Fond de Teatru si „Bibliotecii poporale a Asociatiunei".
In cadrul acesteia din urma, desfasoara o asidua munca de repunere in valoare a operei lui Ion Pop-Reteganul (prefateaza, de pilda, volumele Copiii Ursuletului si alte povestiri pentru popor, 1931, si Odinioara si acum. Amintiri din copilarie, 1933). Se straduieste si sa furnizeze texte accesibile teatrului popular de amatori, prin traduceri si localizari, dar si prin piese originale. intreaga productie literara a lui Horia Petra Petrescu este una determinata si condusa mai curind de intentia popularizarii decit de ambitia marii arte. Poeziile sale, cu o versificatie cursiva, dar un sistem imagistic banal, influentate in parte de Cosbuc (in sensul variatiei formelor strofice si ritmice), trateaza temele comune ale poeziei transilvanene de la sfirsitul secolului al XlX-lea si inceputul celui de-al douazecilea: patriotismul, dorinta de unire cu „tara", pretuirea pentru taran, natura, credinta stramoseasca. Cam aceleasi teme le regasim si in proza sa (memorialistica, nuvele, schite, povestiri) si in piesele de teatru. O caracteristica comuna a lor este intentia moralizatoare (vizibila pina la a da nastere unor bucati „cu teza").
Autorul se preocupa mai ales de viata de la tara, pledind pentru harnicie, armonie si solidaritate sociala, devotamentul carturarilor iesiti din „popor" (dascali, preoti, ingineri etc.) fata de cei din mijlocul si prin efortul carora s-au ridicat, semnaleaza pericolul „renegarii". Fraza curge, cu nuanta usor desueta a limbii ardeleanului cultivat de la inceputul secolului; miza artistica nu e insa niciodata prea ambitioasa si nici rezultatele demne de o apreciere estetica deosebita.
OPERA:
Probleme teatrale. Brasov, 1908;
Ion Luca Caragiales Leben und Werke- Inaugural Dissertation, Leipzig, 1911;
Publicul nostru si teatrul, Arad, 1911;
Teatrul la tara. Brasov, 1911;
Este miscarea noastra teatrala un lux?. Brasov, 1912;
Micul mincinos, comedie in 2 acte. Brasov, 1913;
Miscarea noastra teatrala si sbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, conferinta. Brasov, 1913;
Poezii si monoloage de declamat. Brasov, 1913;
Vaduvioara si alte sase monoloage pentru barbati si dame tinere. Originale si localizari, Orastie, 1913;
Indemnuri, brosura nr. 1, Brasov. 1914;
Viata intelectuala romaneasca in orasele din Ardeal (cum este si cum ar trebui sa fie), conferinta. Brasov, 1914;
Pentru cei mici si buni, versuri pentru copii. Sibiu, 1919;
Faust si aviatorul, poem. Sibiu, 1921;
In seara de Craciun, drama intr-un act, Saliste, 1921;
La raspintii. Citeva intrebari constiintei. Sibiu, 1921 (semnat llie Marin);
Gogu, piesa poporala in 3 acte. Sibiu, 1922: ,J)aca dai de-un om de-al tau ". Pentru cei ce au indragit meseriile sau fac propaganda pentru ele. Sibiu, 1923;
intre doua locuri, comedie. Lugoj, 1923;
Calciiul lui Achile, peisa in 3 acte, Sibiu, 1924;
Cehi si romani, discurs, Sibiu, 1924;
Marele Galeoito, Sibiu, 1924;
Pe pamint udat de singe si alte schite. Sibiu, 1924;
Un taciune si un carbune, triptic tragic-comic in 3 acte, Sibiu, 1924;
,JAesterul Nicu" (Povestire din viata pictorului Nicolae Grigorescu), Sibiu, 1926;
Pacea de la Versaiiles. Impresii de la Congresul de pace din Paris, Brasov, 1926;
Nicolae Balcescu. Lectura la implinirea a 75 de ani de la moartea lui, pentru o „sezatoare" literara. Sibiu, 1927;
Abatele Zavoral si Institutul cehoslovac-roman din Praga. Vorbire, Sibiu, 1928;
Ceva despre Cehoslovacia. Dintr-o conferinta tinuta in Sibiu, 1923, Sibiu, 1928;
Ultima audienta. Brasov, 1933;
Ginduri de dumineca. Brasov, 1937;
Poezii, Brasov, 1938;
Clipe de intremare sufleteasca, f. 1., f.a.;
Pentru serile de sezatoare, f.L, f.a.;
Povesti din Tara cehului, f.L, f.a. (in colab. cu abatele Zavoral);
Poetii si prozatorii Ardealului pina la Unire (1800-I918), antologie si studiu de Gh. Cardas, Bucuresti, 1936;
Povestitori ardeleni si banateni pina la Unire, antologie cu o pref., note biobibliografice si un glosar de . Breazu, Cluj, 1937;
Povestitori ardeleni, antologie, no:e biobibliografice si glosar de I. Buzasi, pref. de Mircea Popa, Cluj, . Traduceri: M. Gorki, Nuvele, Budapesta, 1906;
J. E. Volkelt, Arta, morala si cultura. Brasov, 1909;
B. Bjornson, Mary, roman, trad. libera, Arad, 1911;
G. Courteline, invingeri stralucite, piesa intr-un act, localizata. Brasov, 1913;
A. Sutro, in templul adevarului, comedie intr-un act, Brasov, 1914;
Stropi de roua racoritoare- Din „Cartea de capatii" a lui Tolstoi si altele. Sibiu, 1921 (semnat llie Marin).
|
REFERINTE CRITICE:
Almanahul scriitorilor de la noi, 1911;
Elena Dunareanu, in Centenarul revistei „Transilvania", 1969;
E. Onu, in Calendar literar. Brasov, 1970;
Lidia Bancescu, Scrisori catre Horia Petra-Petrescu (Catalog), 1971;
Carturari brasoveni (sec[olelej XV-XX). Ghid biobibliografic, 1972;
Publicisti ardeleni catre Horia Petra-Petrescu, 1976.
|
