Grigore Popiti biografia
Grigore Popiti opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
POPITI Grigore, se naste la 13 mart. 1900, comuna Patas, judetul Caras-Severin - moare in 15 ian. 1980, Timisoara.
Poet si memorialist.
Fiul lui Vasile Popiti si al Mariei, tarani. Studiile primare, incepute in sat, le-a continuat la scoala maghiara de stat din Bozovici.
Patru ani de liceu la Caransebes, apoi la Institutul Pedagogic.
A fost prof. la Scoala de elevi meseriasi C.F.R. din Timisoara. Devenit ofiter activ (1929), ajunge pina la grade superioare, in 1947, a fost numit director al Arhivelor Statului din Timisoara.
In perioada interbelica a jucat un rol activ in organizarea vietii culturale si literare banatene, participind la infiintarea si conducerea Asoc. Scriitorilor Romani din Banat. A debutat publicistic in 1920, in ziarul Banatul romanesc. A mai colaborat la: Cronica ilustrata (debut poetic, 1921), Flacara, Fruncea, Luceafarul, Orizont, Scrisul banatean, Universul literar, cu poezii orig. si traduce, art. etc. Opera poetica si-a adunat-o in mai multe plachete: Glasul sufletului si al trupului (1932), Cintece din fluier (1935), Cintece din fluier, II (1944), Dragoste (1945), Cintece din fluier, volum antologic (1968). in 1979, publica volum de memorii Pe cararile tineretii.
Activitatea scriitorului a fost dublata de cea a istoricului, concretizata in mai multe lucrari: Date si documente banatene (1939), Conspectul arhivelor din Banat (1950) s.a. A semnal si cu pseudonimul Sebastian Craciunescu, Gr. Patasanu.
Prima culegere de versuri a lui R, Glasul sufletului si al trupului (1932), vadind o modernitate cautata, se caracterizeaza printr-o anumita violenta a tonului si a expresiei, fie ca este vorba de poezia existentiala, sociala, fie de cea erotica. Formula cea mai personala si mai izbutita a lirismului sau o gasim in Cintece din fluier (1935; 1944). Aici poetul se intoarce spre universul copilariei, al vietii pastorale si al folclorului, reusind sa evite cliseele unui patriarhalism desuet.
Specia predilecta este pastelul. in tablouri concise, impregnate de sensibilitate, Grigore Popiti surprinde diferite infatisari ale naturii, in functie de rotatia anotimpurilor sau de momentele zilei. Sosirea primaverii este privita printr-un ochi proaspat, emotionat, in imagini pline de gingasie. in tuse energice sint pictate peisaje hibernale sau natura dezlantuita (Furtuna).
Chipul iubitei se incheaga si el, prin forta pasiunii si „glasul versului", din aceleasi elemente ale naturii (Eu le-am creat, femeie). Harul cintului insusi este o sinteza a datelor primordiale ale existentei poetului - dragoste, natura, folclor (Cu turma-n codru), acesta din urma prelucrat cu subtilitate in cileva Cintece. Valente poetice prezinta si lucrarea memorialistica Pe cararile tineretii (1979), indeosebi in evocarea copilariei petrecute in mijlocul naturii din Valea Almajului. Valoarea literara a scrierii este completata de cea documentara. Gasim aici si elemente etnografice, si pagini dintr-un jurnal de creatie, si reconstituirea vietii literare a Timisoarei interbelice, si date despre invatamintul inceputului de veac sau despre carturarii Banatului pe parcursul a Irei secole, si marturii despre evenimente istorice, precum Unirea din . Opera istorica a lui Grigore Popiti, consacrata trecutului tinuturilor banatene, se impune indeosebi prin valoarea ei documentara.
OPERA:
Glasul sufletului si al trupului, versuri. Timisoara, 1932;
Clntece din fluier, versuri, Timisoara, 1935;
Date si documente banatene (1728-l887), Timisoara, 1939;
Ctntece din fluier, II, versuri, Rimnicu Vilcea, 1944;
Dragoste, versuri (album cu gravuri de Marcel Olinescu), Bucuresti, 1945;
Conspectul arhivelor din Banat, Bucuresti, 1950;
Ctntece din fluier, versuri. Bucuresti, 1968;
Pe cararile tineretii, memorialistica, Timisoara, 1979. |
REFERINTE CRITICE:
D. Micu, in Gazeta literara, nr. 21, 1968;
A. Turcus, in Orizont, nr. 35, 1979;
P. Novac Dolanga, Marturisiri si repere, 1980.
|
