Grid Modorcea biografia
Grid Modorcea opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MODORCEA Grid (prenumele ia nastere: Mitica-Puiu), se naste la 9 ian. 1944, Galati.
Poet, prozator, dramaturg si eseist Fiul lui Grigore Modorcea, mecanic pe vapor (originar din Tara Fagarasului, satul Grid), si al Sofiei (n. Puiu), bibliotecara. Liceul „V. Alecsandri" din Galati (1963).
Studii superioare de matematica la Galati (1966) si Bucuresti (1970). Profesor la diverse scoli din Galati si Tecuci (1967-l968). Licentiat al I.A.T.C. „I.L. Caragiale" din Bucuresti, sectia teatrologie-filrnologie (1974). Pina in dec. 1989, lucreaza, succesiv, la Casa de filme 3, Centrala ,,Romania-film" si Studioul „Sahia-film".
Debuteaza cu piesa de teatru Zidul (Amfiteatru, nr. 4, 1970). Debut editorial cu romanul Deruta in paradis (1978), urmat de alte doua romane [Paznic la Turnul Babei, 1981; Rudele, 1985), un volum de eseuri (Perspectivele creatiei, 1982) si convorbiri cu D.I. Suchianu (Literatura si cinematograf, 1986).
Activitatea lui Grid Modorcea este a unui om-orchestra care isi schimba rapid partitura si ansamblul instrumental, scriind cu egala disponibilitate poezie, teatru, romane, eseuri, scenarii de film, articole polemice, cronici, interviuri. Temperamentul fugace si impetuos nu-i ingaduie sa se fixeze: virtute a unui spirit ce vizeaza inovatia in tot ce atinge, dar si servitute intrucit mobilitatea poate stinjeni aprofundarea si elaborarea. Student, scrie numeroase piese de teatru de avangarda, vizind desprinderea spectacolului de literatura (piesa devine scenariu teatral), intr-un „spectacol de respiratie", adica de miscare libera, creatoare, a actorului.
Asa este Zidul, reinterpretare moderna a mitului Mesterului Manole, eroul zidindu-se aici pe sine insusi. Tot pe atunci, scrie intens poezie, primind girul lui Grigore Hagiu in cenaclul pe care-l conduce. Ciclul Livada (aparut fragmentar in Caiet de poezie 1974) atesta predilectia pentru lirismul mitico-metafizic, simbolurile arhetipale, rostirea imnica si sacerdotala, prin care se urmarea recucerirea armoniei originare, paradisiace. incercindu-se in estetica generala, inventeaza un concept,, jnfraestetica": poetica implicita a unui creator sau „viziunea despre creatie a unui artist contopita cu creatia insasi", definind estetica drept suma infra-esteticilor individuale. Esteticianul aplicat al filmului militeaza, cu un redutabil arsenal polemic, pentru asanarea cinematografiei nationale, promovarea valorilor reale si fructificarea miturilor romanesti.
Iar reporterul informat si curios pina la indiscretie provoaca fermecatoarea spovedanie totala a lui D.I. Suchianu, in ipostaza de eseist, comentator de film, cronicar literar, creator de atmosfera, om de lume. In literatura, Grid Modorcea este cunoscut indeosebi ca romancier, a carui formula penduleaza intre observatia socio-morala impinsa pina la infinitezimal si tabloul pitoresc (natura, mentalitati, limbaje). Deruta in paradis (1978) instituie un spatiu deopotriva real si fabulos. Badalanul galatean e o Arcadie purtind efigia Dunarii, baltii si cimpiei. „Estinderea" unui santier industrial tulbura pacea acestei asezari in care viata decurge dupa legi stravechi, naturale, si autorul urmareste, prin ochii unui adolescent, impactul fenomenului asupra unei galerii bogate si substantiale de tipuri, care se succed prin fata observatorului cu dinamica si imprevizibilul secventelor de film (s-a vorbit de aspectul de cina-roman al cartii).
Romanul foloseste nume reale, ceea ce a provocat chemarea in instanta a autorului. Artistic, el ramine cea mai buna creatie epica a lui Grid Modorcea de pina in . Romanul urmator, Paznic la Turnul Babei (1981), il continua pe primul, urmarind comportamentul si mentalitatea badalanenilor siliti sa se mute la bloc (acesta e „Turnul"). Fostii locatari ai „paradisului" se boteaza a doua oara (un artificiu al lui Grid Modorcea pentru a parasi onomastica reala?), luindu-si nume care sa perpetueze amintirea fluviului, baltii, ocupatiilor etc, insa aceasta nu-i impiedica sa aduca cu ei si micile, dar inradacinatele lor metehne. Mentalitatea arhaica se ciocneste cu civilizatia citadina, in cadrele date, ale epocii comuniste; de aici, si componenta umoristica, pandant al analizei sobre, a psihologiilor si a confruntarii lor cu stihiile (spaima de „aratarile lui Dumnezeu": un potop, un cutremur). Ca pretutindeni in proza lui Grid Modorcea, dialogul este principalul mijloc de patrundere a tipurilor. Romancierul are un bun instinct al limbii vorbite. Sub nivelul acestor naratiuni se afla romanul Rudele (1985), avind in centru o familie de tineri intelectuali confruntati cu egoismul rudelor, de care insa acestea se vor lecui ca prin miracol. Cartea contine naivitati, secvente lirice neavenite (sentimentale si idilice), tezism. Totusi, radiografia vietii cotidiene in diverse medii este meritorie.
| OPERA; Derula in paradis, roman. Bucuresti, 1978; Paznic la Turnul Babei, roman. Bucuresti, 1981; Perspectivele creatiei, eseuri. Bucuresti, 1982; Rudele, roman. Bucuresti, 1985; Literatura si cinematograf. Convorbiri cu D.I. Suchianu, Bucuresti, 1986. |
REFERINTE CRmCE: D. Kivu, in Contemporanul, 17 oct. 1969; C. Stanescu, in Luceafarul, nr. 36, 1974; L. Ulici, in Romania literara, nr. 28, 1978; Ov.S. Crohmalniceanu, in Flacara, nr. 5, 1979; Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 47, 1981; . Holban, in Cronica, nr. 1, 1986; S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 2,1986; T. Caranfil, in SLAST, nr. 21, 1987.
|
