Gheorghe Constantin Nicolescu biografia
Gheorghe Constantin Nicolescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
NICOLESCU Gheorghe Constantin (numele la nastere: Gheorghe Niculescu), se naste la 26 mai 1911, Ploiesti - moare in . nov. 1967, Bucuresti.
Istoric literar.
Fiul lui Constantin Niculescu, functionar, si al Paraschivei (n. Drago-mirescu), invatatoare. Sotul Tatianei Nicolescu.
Absolvent al Liceului „Sf. Sava" (1928). Licentiat in Litere (1931) si in Drept (1932) al Univ. din Bucuresti.
Absolvent al Seminarului Pedagogic Univ. din Bucuresti (1932). Cariera universitara: asistent (1934), conf. (1965), prof. titular de literatura romana la Univ. din Bucuresti (1966).
Decan al Facultatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1966). Debut editorial cu volum Ideologia literara poporanista (1937), distins de Acad. Romana cu premiul „Nasturel" (1938). Doctor in litere cu teza Duiliu Zamfirescu (1944).
Colaboreaza la Universul literar, Desrobirea, Gindul nostru, Frontul plugarilor, Chemarea vremii s.a. Adept al rigorii documentare si al obiectivitatii cercetarii stiintifice, detinator al unei metode si perspective eficace, Gheorghe Constantin Nicolescu s-a impus prin exegeze profunde, comprehensive si exigente totodata, inchinate unor scriitori (Nicolae Balcescu, 1945; Mihail Kogalniceanu, 1946; Viata lui Vasile Alecsandri, 1962), periodizarii literaturii romane sau curentelor literare (Curentul literar de la Contemporanul, 1966). Premiul „C. Dobrogeanu-Gherea" al Acad. pe 1962.
Format la scoala unor reputati istorici literari (N. Cartojan, D. Caracostea, I. Bianu), pentru Gheorghe Constantin Nicolescu, „drumul sanatos si rodnic" al disciplinei era de neconceput fara parcurgerea tuturor „operatiilor preliminare", de la achizitionarea documentelor (manuscrise, scrisori, jurnale, amintiri etc.) la publicarea bibliografiei literare generale, a editiilor si monografiilor de scriitori sau de probleme.
Accentuarea aspectelor metodologice nu estompeaza exigentele „arhitectonicii" istoriei literare, inteleasa, prin opozitie cu „cartea de scoala" si „breviarul", ca „proces larg de dezvoltare a intregii vieti literare dintr-o epoca data". Pasionat de cercetarea exhaustiva, capabila de reconstituirea ansamblurilor complexe, preconizeaza o istorie unde sa-si gaseasca loc nu doar scriitorii si operele lor, dar si revistele, ziarele, traducerile, miscarea teatrala, problemele teoretice ale artei, cercurile literare, critica si istoriografia literara, relatiile cu literaturile straine. Un „imens material" in prezenta caruia analistul pozitivist pledeaza pentru „severa organizare" menita sa incadreze scriitorii si operele „in imaginea fidela a cursului vietii".
Interesat de problemele putin studiate sau controversate, a adus contributii in favoarea paternitatii lui Balcescu, pe baza analizei de continut a Cintarii Romaniei, pentru definirea si delimitarea romantismului romanesc, in legatura cu creatia lui Alecsandri, in primii ani ai domniei lui Cuza, sau privind colaborarea lui Eminescu la Familia. Dupa lucrarea de ideologie poporanista a debutului, studiul despre subiectivism in cercetarea literara sau cele dedicate lui Zamfirescu, Gherea, Maiorescu ori Pillat, s-a consacrat unui singur scriitor, al carui exeget si editor exemplar ramine. Viata lui Vasile Alecsandri (1962) se intemeiaza pe o larga documentare obiectiv utilizata, propunind un Alecsandri generos si loial, intr-un fel „parte constitutiva din insasi temelia literaturii romane modeme".
Alaturi de tomul intii al editiei critice a operei, monografia se impune drept „contributia esentiala a lui Gheorghe Constantin Nicolescu pe tarimul istoriei noastre literare". „In mod funciar profesor, cu optica omului de catedra" (V. Rapeanu), metodic, riguros, exigent si erudit, si-a alcatuit astfel studiile, incit multimea impresionanta a datelor sa nu pericliteze coerenta expunerii sau limpezirea incheierilor.
OPERA:
Ideologia literara poporanista. Contributiunea lui G- Ibraileanu si bibliografia problemei. Bucuresti, 1937;
Subiectivismul in cercetarea literara, Bucuresti, 1939;
Nicolae Balcescu, Bucuresti, 1945;
Mihail Kogal-niceanu, Bucuresti, 1946;
Viata lui Vasile Alecsandri. Bucuresti, 1962 (ed. II, 1965;
ed. III, 1975);
Curentul literar de la Contemporanul, Bucuresti, 1966;
Studii si articole despre Eminescu, Bucuresti, 1968;
Structura si continuitate (Pagini de istorie literara), cuvint inainte de V. Rapeanu, bibliografie de V. Stoleru, Bucuresti, . Traduceri: P. Beljavski, Oameni obisnuiti, schite si povestiri, Bucuresti, 1952;
Ian Popov, La capatul noptii, roman, trad. de ~ si P. Solomon, Bucuresti, 1952. |
REFERINTE CRITICE:
V. Rapeanu, Pe drumurile traditiei, 1973;
M. Bucur, Istoriografia;
V. Stoleru, G. C. Nicolescu, 191l-. Studiu biobibliografic, 1978.
|
