George Ulieru biografia
George Ulieru opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ULIERU George, se naste la 8 sept. 1884, Cimpulung-Muscel - moare in 28 aug. 1943, Cimpulung.
Prozator.
Fiul lui Ghita Ulieru si al Elenei (n. ?).
Urmeaza liceul la Pitesti, apoi Facultatea de Medicina din Bucuresti, obtinind titlul de doctor in . Repartizat la tara, intra in conflict cu autoritatile si e mutat de la o circumscriptie sanitara la alta. in 1921 debuteaza in Analele Dobrogei. A colaborat si la Adevarul literar si artistic. Revista Fundatiilor Regale, Gazeta Alexandriei, Glasul tarii, Muguri, Muscelul nostru s. a. A condus publicatiile: Rindunica (1925-l928, Alexandria), Facla Muscelului (1926-l927, Cimpulung), Piatra Craiului (1928-l929, Dragoslavele). Notorietatea lui George Ulieru se datoreste jurnalului sau intim, publicat postum, sub titlul Din carnetul unui medic de plasa, de catre Al. Rosetti in Revista Fundatiilor Regale (1946), apoi in volum (1948).
Publicate la citiva ani dupa moarte, insemnarile lui George Ulieru, intitulate Din carnetul unui medic de plasa (1946), pot fi considerate produsul involuntar al autenticitatii anticalofile reclamate de Camil Petrescu . Elogiind o opera asemanatoare, Amintirile colonelului Grigore Lacusleanu, autorul Patului lui Procust ar fi avut probabil aceeasi satisfactie la lectura „carnetului" lui George Ulieru caci si acesta din urma, scriitor fara voie, uzeaza de sinceritatea notatiei si de transcrierea nuda a faptelor. Traind vreme indelungata, ca medic, in mijlocul celor mai insolite evenimente, autorul n-a avut totusi nici impulsul transfigurarii romanesti, nici pe acela, moralist, al reflectiei. Dorinta sa a fost de a pastra contactul originar cu viata, vazind in fidelitatea insemnarii un act de onestitate artistica. in acest sens. Carnetul lui George Ulieru face pandant cu Amintirile lui Lacusteanu, ambele opere fiind produsul unui efort lipsit de intentionalitate artistica. Totusi, autenticitatea e in primul rind a faptelor si a unicitatii experientei caci, in chip inevitabil, stilul e un reflex al spiritului de observatie.
Nu rare sint, prin urmare, unele insemnari ce par mai degraba rodul imaginatiei decit al transcrierii, prin chiar vointa autorului de a fi concis si lapidar: „Ghita Motocel, care sta mai mult la padure, mi-a explicat ca ori de cite ori ii cinta un greiere in ureche, el stie ca-l insala nevasta". Dincolo de aspectul documentar in ordine sociologica. Din carnetul unui medic de plasa e mult mai interesant ca radiografie a mentalitatii, ca document psihologic. in fidelitatea sa fata de faptele observate, George Ulieru dezvaluie un orizont mental nemistificat, care e cel al prejudecatilor, ignorantei si al rabufnirilor empirice. Raportul dintre observator si lumea relatata nu atinge decit foarte rar identitatea caci, prin realismul minutios al notatiei, autorul sugereaza mereu o distanta ironica intre sine si realitate. E aici o vanitate deghizata ce nu tine insa de constiinta artistica, ci de viziunea asupra vietii. In mod surprinzator, artificiul si conventia provin tocmai din efortul de a fi fidel fata de o imprejurare resimtita ca diferita.
Paradoxul acesta al artisticitatii involuntare e vizibil si in stilul direct, laconic, adesea sententios prin suprimarea efectelor.
Unele insemnari sint cu adevarat memorabile, anecdotice prin verism si tocmai de aceea avind valoarea unor observatii de prozator: „Autoritatile din S au fost instiintate ca in prima zi de Rusalii va trece prin comuna excelenta-sa ministrul M si ca toti trebuie sa-i iasa inainte dis-de-dimineata. L-au asteptat, in ploaie, la capul podului, toata ziua, dar n-a trecut. [] Doi invalizi de razboi, in zdrente, cu pieptul plin de decoratii si cu petitii in miini, asteapta de trei zile sub un copac in fata primariei, trecerea excelentei sale" Cele mai multe observatii sint de pur interes documentar (viata primitiva din satul B), altele reflecta o etica si o morala destul de pedestre, ca reflex al unui conflict surd, nenumit, intre stiinta si ignoranta. Dar frustetea nu e doar a faptelor de viata, ci chiar a procedeului artistic. Reproducind in Carnet diverse fragmente din presa, acte oficiale, George Ulieru procedeaza aici in spiritul romanului-reportaj, impingind autenticitatea pina la suprimarea subiectivitatii observatoare. Anticalofilia si absenta artificiului constituie totusi trasatura esentiala a acestui Carnet si o dovada o fac notatiile de o naivitate desavirsita. Tonul sec, detasat, sugereaza insa mereu o malitie involuntara. In acelasi spirit e conceput si Din „Jurnalul sorei Olimpia", suma a unor observatii in mediul monahal. insemnarea e aici mai epicizata, insa subtextul e mai profund in latura psihologica fiindca deconspira contrastul dintre puritanismul aparent si imoralitatea subterana si deplasarea impulsurilor de la recluziune la evaziune. Aici George Ulieru pare un moralist malitios ce reduce disertatia la insinuare. in articolele si pamfletele politice (Puterea nerusinata, 1924; Raspunderea tacerii, 1924 s. a.), autorul e patetic, uzind de stilul anaforic, persuasiv mai degraba prin implicare afectiva decit prin ingeniozitate retorica. Meritul insemnarilor lui George Ulieru provine din onestitatea observatiei si din fidelitatea fata de o mentalitate insolita.
OPERA:
Operatiunea lui Foerster in crizele gastrice ale tabesului, teza de doctorat in medicina si chirurgie, Bucuresti, 1913;
Amintiri, Constanta, 1921;
Marea si efectele ei binefacatoare. Constanta, 1921;
Lacul Tekirghiol, Pitesti, 1922;
Puterea nerusinata. Pitesti, 1924;
Orasul Alexandria din punct de vedere igienic. Alexandria, 1924;
Raspunderea tacerii, Cimpulung, 1924;
Patima bauturei. Alexandria, 1925 (ed. II, 1929);
Florile bune de leac, Cimpulung-Muscel, 1929 (ed. II, 1934);
Povete catre sateni, Cimpulung-Muscel, 1930;
Manastirea Hamaiesti, Cimpulung, 1931;
Lacul Tekirghiol si marea cu efectele ei binefacatoare, Cimpulung, 1931;
Din carnetul unui medic de plasa, insemnari, pref. de Al. Rosetti, Bucuresti, 1948 (ed. II, 1949;
ed. III, 1958);
Scrieri, ed. ingrijita, tabel cronologic si bibliografie de M. Robea, pref. de I. Biberi, Bucuresti, 1967. |
REFERINTE CRITICE:
Al. Rosetti, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 8, 1946;
Gh. Petrovici, Medicul de tara George Ulieru, 1963;
Al. Pini, Panorama
G |
