George Talaz biografia


George Talaz opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TALAZ George (pseudonimul lui Gheorghe Antonescu), se naste la 18 oct. 1898, Toporasti, judetul Vaslui - moare in 2 martie 1973, Bucuresti.

Poet.

A urmat, fara sa o termine, Acad. de Pictura si Sculptura.

A debutat cu versuri in .

Colaboreaza la Azi, Falanga, Flacara, Gindirea, Ritmul vremii s. a. Activitate redactionala la Vestea satelor si Scinteia satelor. Voi. de versuri publicate din 1920 pina in 1968 (Flori de lut, 1920; Risul apei, 1923; Soare, 1926; Fintina, 1937; De vorba cu fierul de plug, 1949; Armonii in zori, 1961; Treptele implinirii, 1967; Poezie, 1968) ilustreaza perfect evolutia modei si a cerintelor literare ale epocii. Partea cea mai rezistenta a operei sale o constituie inceputul, poezia simbolista a primelor carti.

Elogiul exagerat al lui M. Dragomirescu , care il considera pe poet „cel mai talentat liric al generatiei tinere", a trezit reactii de negare indirjita a operei lui George Talaz Aprecierile din epoca si de mai tirziu iau in considerare mai ales primele volume. Versurile din Flori de lut (1920) au fost asimilate atit poeziei autentic simboliste cit si celei cogitative, „de conceptie". Reprosurile care li s-au adus -lipsa de imaginatie, de culoare, de pregnanta a cuvintului, banalitate, monotonie, exces explicativ, previzibila alcatuire de „tabachere cu muzicuta" (E. Lovinescu ) -, sint indreptatite in buna masura; poezia se rascumpara totusi prin citeva subtile realizari de atmosfera simbolista - de neliniste vaga, aspiratie nedefinita si melancolica. Predomina imagini ale fluidelor („riu de-ntuneric", viltori, lacrimi).

Nota sumbra, melancolica, este generala. Atmosfera simbolista este detasata de tema erotica (aproape de negasit in acest volum), insotind in schimb o meditatie vag existentiala. Majoritatea scenariilor simbolice sint construite pe opozitia materie/spirit (vezi seria „trup", „tirire", „lut", „noroi" - fata de „suflet", „tinta", „aripa", „cer" etc; ca si baudelaireanul titlu al volumului), care se va dovedi si mai tirziu unul dintre principiile generatoare ale liricii lui George Talaz Discursul conceptual simbolic isi alege un punct de pornire de aparenta descriptivista ([frunza, scorbura, spinii, lacul, mlastina etc). in Risul apei (1923), incercare a virtuozitatii versificatiei, scade concentrarea metaforica, in favoarea anecdotei. Volumul Soare (1926) e in aceeasi linie; tonul devine insa mai putin grav, imaginile capata luminozitate si seninatate, se accentueaza caracterul pictural si notele de panteism. Cuvintul-titlu al volumului apare, programatic, in aproape toate poemele. Volumul urmator, Fintina (1937), marcheaza o anumita ruptura, pastrind legatura cu cele anterioare doar prin dualismul trup/suflet, care reapare insa aici in prea evident tipar arghezian. Sint imprumutate elemente de versificatie, imagistica, manifest poetic („Am miere si bale si venin in cuvint"). Se accentueaza concomitent si discursivitatea, se teoretizeaza renuntarea la „mirajul cu azur logodit"- care ar fi reprezentat modul liric anterior. Puternicele contraste argheziene sint coborite intr-o problematica morala minora. Violenta - care putea fi prevazuta din vigoarea unora dintre descriptiile anterioare (Lovinescu remarca „o poezie realista si chtonica") devine acum ostentativa, exagerata si falsa, impingind unele versuri pina la prost gust. Volumele urmatoare sint lipsite de importanta, conventionale; imagistica e a epocii si nu a poetului. Dispar cu totul negurile, tristetea, negrul - inlocuite cu metafore optimiste ale primaverii si ide renasterii generale.

OPERA:
Flori de lut, versuri, Bucuresti, 1920;
Risul apei, versuri, Bucuresti, 1923;
Soare, versuri, Bucuresti, 1926;
Fintina, versuri, Bucuresti, 1937;
De vorba cu fierul de plug, versuri, Bucuresti, 1949;
Hai sa ne intovarasim, pamintul sa-l muncim. Bucuresti, 1949;
Armonii in zori, versuri, Bucuresti, 1961;
Treptele implinirii, versuri, Bucuresti, 1967;
Poezie, Bucuresti, .


REFERINTE CRITICE:
***, inVieata noua, nr. 9-l0, '1920;
S. Cioculescu, in Facla literara, nr. 8,1923;
C. Saineanu, in Adevarul, 19 mai 1926;
E. Lovinescu, Istoria, III;
G. Calinescu, Istoria;
D. Murarasu, Istoria literaturii romane, 1940;
S. Cioculescu, Aspecte lirice;
I. Budescu, in Romania literara, nr. 41, 1967;
M. N. Rusu, in Romania literara, nr. 10, 1973.