George Ivascu biografia
George Ivascu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
IVASCU George, se naste la 22 iul. 191l comuna Certesti, judetul Galati - moare in 21 iun. 1988, Bucuresti.
Critic si istoric literar, publicist.
Fiul lui Dumitru Ivascu si al Mariei (n. Bulgarii). Liceul la Birlad (1922-l929); licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Iasi (1933). Doctor in stiinte filologice cu Istoria literaturii romane, I (1975).
Debuteaza in revista Manifest (unde e si redactor responsabil) in 1934 cu o cronica la romanul lui Ionel Teodoreanu", Craciunul de la Silvestri.
Colaboreaza la Gindul vremii, Lumea, lasul, insemnari iesene. Jurnalul literar (secretar de redactie), Vremea, Timpul, Ecoul, Tribuna poporului. Victoria (redactor responsabil). Romania libera. Gazeta literara. Viata Romaneasca, Luceafarul, Lupta de clasa. Analele Universitatii Bucuresti, Revue roumaine (redactor responsabil), Arcades (redactor res-ponsabil). Contemporanul (redactor-sef: 1955-l971), Lumea (redactor-sef: 1963- 1966), Cahiers roumaines d'etudes littaraires, Synthesis, Books Abroad, Quaderni di storia deliu critica e delle poetiche, Revue de l 'Asso-ciation Internationale des Critiques Litteraires. Director al revista Romania literara (din 1971). Membru al Consiliului Ziaristilor. Responsabilul Centrului Roman al Asoc. Internationale a Criticilor Literari (Paris; din 1971) si membru in Comitetul Executiv al acesteia. Membru al Acad. de Stiinte Sociale si Politice. Seful Catedrei de Istoria Literaturii Romane a Univ. din Bucuresti (1958-l968).
A publicat volum de eseuri critice (Confruntari literare, I-III, 1966-l988), studii monografice (Titu Ma-iorescu, 1972; Dobrogeanu-Gherea, 1972; Nicolae Filimon, 1977), publicistica (Jurnal iesean, 1971; 101 tablete, 1974; Profil de epoca, 1981), antologii (Reflectorpeste timp, 1,1964; Din istoria teoriei si a criticii literare romanesti, I, 1967). Autor al Istoriei literaturii romane (I, 1969). A ingrijit mai multe ed. din scrierile lui Lucian Blaga'1 si C. Dobrogeanu-Gherea. Premiul Uniunii Scriitorilor (1969; 1971).
Considerata o „adevarata revolutionare", inraurirea lui G. Ibraileanu se observa mai ales in orientarea spre directia sociologica si in credinta cu care George Ivascu isi sustine convingerile politice si literare. Trebuie amintita, in acest context, adinca tulburare pe care i-o produce elevului din penultima clasa de liceu lectura Spiritului critic in cultura romaneasca; in aceeasi perioada citea cu pasiune revistele Viata Romaneasca si Bilete de papagal a lui Arghezi. Primul articol intilnit in revista ieseana e Moda si originalitate (1928), din care se putea retine ca „literatura este expresia cea mai directa a sufletului unui popor". Familiarizarea timpurie cu opera lui Ibraileanu este de doua ori importanta: intii pentru ideea ca a scrie presupune deprinderea de a iubi adevarul si, in al doilea rind, pentru cuprinderea in aceeasi sfera de umanitate a sunetului unic, specific fiecarei opere, si a atitudinii autorului in fata realitatilor vietii nationale. De unde si pozitia fata de problema aderentei scriitorului la cotidian, fata de actiunea evenimentelor contemporane si a curentelor sociale, economice chiar, in cimpul ideilor artistice.
Publicistul militeaza pentru o „reala democratie" si pentru „apararea drepturilor cele mai elementare" (Politica de intimidarea intelectualilor, 1935), sustine participarea intelectualului creator la viata colectivitatii si supune dezbaterii publice conditia lui sociala („Nu am nici macar o garsoniera", 1943), anuntind „crainicii unui ideal de liniste si frumos" (Literatura viitorului, 1936). Pornind de la un astfel de program, raportind totul la o demnitate civica si la o maturitate profesionala remarcabile, necesare intr-o epoca de confuzie a valorilor, actiunea lui George Ivascu are un caracter de exemplaritate. Volumul prim de Confruntari literare (1966) constituie, cu exceptia a doua introduceri si o prefata la editiile din Lucian Blaga si Dobrogeanu-Gherea, o selectie din activitatea de peste trei decenii desfasurata in revistele Manifest, Lumea, insemnari iesene, Jurnalul literar, Timpul, Vremea, Contemporanul, Ateneu etc. Textele au diversitate tematica, varietate a „unghiurilor de perspectiva" si capacitate polemica de analiza intima a problemelor literare. Principiul confruntarii consta exclusiv in determinarea valorii artistice a operei si in refuzul „spiritului de reclama al presei". In acest sens sint redactate studiile despre Gh. Asachi, Anton Pann", N. Filimon, M. Eminescu, C. Hogas, George IvascuL. Caragiale, G. Cos-buc,0. Goga si George Ivascu Creanga (prima cercetare a valorii si semnificatiei Amintirilor din copilarie pe baza metodei structuraliste). O lucrare de referinta este antologia Din istoria teoriei si a criticii literare romanesti (1967), insotita de un cuprinzator studiu introductiv, urmarind evolutia ideilor literare pina la Junimea si constituirea ideologiei literare romanesti sincron cu fazele dezvoltarii literaturii romane moderne.
O reconsiderare de esenta a trecutului din perspectiva sensibilitatii si informatiei contemporane este Istoria literaturii romane (I, 1969), cuprinzind perioada de la inceputuri pina la Junimea. Se remarca imediat efortul de sistematizare si organizare a imensului material in jurul unui punct de vedere unitar: prezenta europeana a culturii romanesti. Evolutia limbii si a literaturii e vazuta ca o „realitate structural unitara", ceea ce permite reprezentarea dezvoltarii organice a spiritualitatii romanesti. Acordarea unei atentii speciale secolelor al X- lea - al XVI-lea (Epoca genezelor) se justifica prin intelegerea istoriei ca proces continuu de asimilare si innoire, „de succesiva primenire si extinderea orizonturilor".
Situatie identica cu cea a Scolii Ardelene, stralucit moment prin care se afirma unitatea de neam, de limba si de origine. Consecvent punctului de vedere initial, autorul foloseste documentul numai pentru a demonstra afirmarea nationala prin cultura. Panorama e a traditiei si a ideilor; sinteza pune in evidenta biografia literaturii, nu literatura destinelor individuale. Aceasta e scoasa in lucrari independente, precum Titu Maio-rescu (1972), Dobrogeanu- Gherea (1972) si Nicolae Filimon (1977). Subiecte social-poli-tice si de ideologie culturala, din publicistica anilor 1935-l940, in Jurnal iesean (1971). 101 tablete (1974) readuce in actualitate un gen publicistic ilustrat de N. Iorga, N. D. Cocea, Gala Galaction. G. Calinescu, T. Arghezi si Geo Bogza. Prezentate la radio sau publicate in Romania literara si Scinteia tineretului in perioada 1970-l973, tabletele sint insemnari asupra valorilor materiale si spirituale ale prezentului. Volumul Cumpana cuvintului (1977), in colaborare cu Antoaneta Tanasescu, pune in lumina „marturii ale constiintei romanesti in anii celui de-al doilea razboi mondial" (N. Iorga, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, T. Ar-ghezi. N. D. Cocea, Al. Philippide, Perpes-sicius, George Ivascu Vinea. M. Ralea", Z. Stancu s.a.). O bogata selectie de articole social- politice in volumul Profil de epoca (1981).
OPERA:
Ion Creanga. Valoarea artistica si semnificatia operei (extras din insemnari iesene, nr. 15-l6), Iasi, 1937;
Reflector peste timp (Din istoria reportajului romanesc), I (1829-l866), Bucuresti, 1964;
Confruntari literare, MIT, Bucuresti, 1966-l988;
Din istoria teoriei si a criticii literare romanesti I (1812-l866), Bucuresti. 1967;
Istoria literaturii romane, I, Bucuresti, 1969;
Jurnal iesean. Bucuresti. 1971;
Titu Maiorescu, Bucuresti, 1972;
Dobrogeanxi-Gherea, Bucuresti. 1972;
101 tablete. Bucuresti, 1974;
Nicolae Filimon, Bucuresti, 1977;
Cumpana cuvintului, in colab. cu An-toaneta Tanasescu. Bucuresti, 1978;
Profil de epoca. Din cronica anilor 1965-l981, Bucuresti, 1981.
|
REFERINTE CRITICE:
V. Cristea, in Gazeta literara, nr. 14, 1967;
M.N. Rusu, in Luceafarul, nr. 10, 1967;
Z. Ornea, in Scinteia, nr. 7421, 1967;
S. Foarta, in Orizont, nr. 7, 1967;
V. Felea, in Steaua, nr. 9,1967;
P. Georgescu, in Viata Romaneasca, nr. 6, 1967;
idem, ibidem, nr. 4, 1968;
N. Manolescu, in Amfiteatru, nr. 27, 1968;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 31, 1968;
Ov.S. Crohmalniceanu, in Gazeta literara, nr. 30, 1968;
idem, in Romania literara, nr. 30, 1969;
Magdalena Popescu, ibidem, nr. 39, 1969;
M. Petroveanu, in Lupta de clasa, nr. 4, 1969;
G. Munteanu, in Familia, nr. 10, 1969;
E. Todoran, in Orizont, nr. 10, 1969: L. Ulici, in Luceafarul, nr. 36, 1969: V. Florescu, in Viata Romaneasca, nr. 11, 1969;
C. Stanescu, Poeti si critici, 1972;
M. Bucur, Istoriografia ;
Ileana Corbea-N. Florescu, Biografii posibile, 1976;
C. Ciopraga, in Convorbiri literare, nr. 6, 1977;
M. Zaciu, in Steaua, nr. I, 1978;
M. Ivanescu. in Transilvania, nr. 4, 1978;
FI. Mihailescu, Conceptul de critica literara in Romania, 1979;
M. Zaciu, Lancea lui Achile, 1980;
Al. Balaci, in Luceafarul, nr. 44, 1981;
N. Liu, in Steaua, nr. 11, 1981;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 32, 1981;
C. Coroiu, Tineretea lui Gutenberg, 1982;
Z. Sangeorzan, Anotimpurile criticii. 1983;
St. Aug. Doinas, in Secolul 20, nr. 4-6.1985;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 30,1986: C. Trandafir, in Ateneu, nr. 7, 1986: N. Mecu, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 4, 1986;
G. Muntean, ibidem, nr. 4, 1986.
|
