Florea Firan biografia
Florea Firan opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
FIRAN Florea, se naste la 4 oct. 1933, corn, Giubega, judetul Dolj.
Critic si istoric literar.
Fiul lui Ion Firan, agricultor, si al Mariei (n. Dudau).
Studii la Scoala Normala de invatatori din Deva (1945-l952); licentiat al Facultatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1965); Doctor in stiinte filologice cu teza Presa literara craioveana. 1838-l975 (1976).
Inspector scolar, director, presedinte al Comitetului pentru Cultura si Educatie Socialista al judetul Dolj (1968-l977); lector de limba romana la Univ. din Pisa (198l-l985). Colaboreaza la Ramuri, Romania literara, Contemporanul, Le lingue del Mondo din Florenta, Balcanica, Analele Universitatii din Craiova, Luceafarul.
Debuteaza cu art. Cosbuc si Craiova, documente inedite, in revista Ramuri (1965); debut editorial cu volum Inceputurile presei literare craiovene (1971). Voi. Corespondenta „Ramuri" (1973), De la Macedonski la Arghezi (1975), Pe urmele lui Tudor Arghezi (1981), Profiluri si structuri literare (I, 1986) urmaresc revistele si scriitorii a caror opera e legata de provincia literara a Olteniei.
Debutind publicistic in noua serie a revistei Ramuri cu un articol de istorie literara referitor la biografia lui G. Cosbuc, Florea Firan isi inaugureaza astfel o merituoasa activitate de istoric si critic literar, interesat cu predilectie sa descrie o geografie literara, cea a Olteniei, cu notele ei specifice, aduse in cadrul mai larg al spiritualitatii nationale.
Specie rara de cercetator, istoricul e pasionat de scotocirea arhivelor, de cercetarea minutioasa a vechilor publicatii si carti, a valorificarii unor documente literare si biografice inedite. Depasind aria de cercetare a unui Ioca-lism creator, istoricul are sansa de a descoperi in Biblioteca Vaticanului manuscrisul lui loan Inocentiu Micu-KIein. Illustrium poetarum flores, datind din 1753, prima antologie de poezie clasica latina din literatura noastra, alcatuita de ilustrul carturar transilvanean in exilul sau la Roma. Contributii de referinta aduce istoricul in studierea inceputurilor presei literare craiovene, tema cartii sale de debut (1971) fiind reluata in lucrarea de doctorat.
Presa literara craioveana. 1838-l975, lucrare cu ambitii exhaustive, alcatuita pe baza fisarii, sistematizarii si adnotarii unui material documentar imens, constind in parcurgerea a 848 de publicatii. Sint analizate aici principalele publicatii craiovene, criticul reliefind orientari estetice, enumerind colaboratori, descriind climatul politic al epocii, intr-o demonstratie unitara, ce retine si amanunte (referitoare la formarea revistelor, la aspectul lor grafic), dar vizeaza mai ales rolul jucat de publicatiile oltenesti in viata culturala a tarii. Primei serii a revistei Ramuri ii sint dedicate o riguroasa bibliografie (1972), realizata in colaborare, si un volum cuprinzind scrisori selectate din corespondenta cu principalii colaboratori ai revistei (1973). Printre acestia se numara N. Iorga (directorul publicatiei in perioada 1915-l927), Ion Agarbiceanu, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu s.a.
Extrem de utila e si lucrarea Pe urmele lui Tudor Arghezi (1981), criticul urmarind cronologic principalele etape ale vietii poetului, surprinzind momentele de rascruce ale existentei acestuia, prin recursul Ia articole din presa vremii, scrisori, marturisiri. De la Mace-doiiski la Arghezi (1975), dictionar istorico-li-terar, cuprinde scriitorii legati, intr-un fel sau altul, de viata culturala si literara a Olteniei. Desi criteriile de selectie sint discutabile, autorul dictionarului nu cade in capcana unui provincialism ingust, scriitorii selectati - de la DionisieEclesiarhul la Pachia Ion Tatomires-cu - ilustrind mai mult decit un specific local, unii contribuind la destinul esential al literaturii romane (Macedonski, Arghezi, Gib I. Mihaescu, Serban Cioculescu, Marin Sorescu").
O varianta imbogatita si imbunatatita sub aspectul analizei critice a dictionarului este Profiluri si structuri literare (1986), cuprinzind, in ordine alfabetica, 156 de scriitori olteni. Judecata critica, echilibrata si generoasa, fara excese encomiastice, se aliaza, sub latura documentara, biobibliografica, cu rigoarea si un anume didacticism. Cartea constituie un instrument de lucru inevitabil pentru istoricul care si-ar propune sa studieze viata culturala a acestei provincii literare.
OPERA:
inceputurile presei literare craiovene, Craiova, 1971;
Ramuri. Studiu monografic, in colab. , Craiova, 1971;
Ramuri. Bibliografie, in colab., cuvint inainte de M. Gheorghiu, Bucuresti, 1972;
Corespondenta „Ramuri". Documente literare, Craiova, 1973;
De la Macedonski la Arghezi, pref. deO. Papadima, Craiova, 1975;
Presa literara cra-ioveana. 1838-l975, pref. de O. Papadima, Craiova, 1976;
Pe urmele lui Tudor Arghezi, Bucuresti, 1981 Arhivele Olteniei (1922-l943). Bibliografie, in colab., Bucuresti, 1983: Profiluri gi structuri literare. Contributii Ia o istorie a literaturii romane, I, cuvint inainte de L. Calin, studiu de C. M. Popa, Craiova, 1986.
|
REFERINTE CRITICE:
N. Balota. in Romania literara, nr. 18,1971;
AI. Piru, ibidcm, nr. 37,1972;
S. Cioculescu, ibidem, nr. 26, 1975;
C. Morani. in Flacara, nr. 26, 1975;
I. Zamfirescu, in Ramuri, nr. 4, 1977;
Al. Dima, Dezbateri critice, 1977;
E. Manu, Eseu despre generatia razboiului, 1978;
N. Pop, Perimetru sentimental, 1981;
P. Mareea, Varietati literare, 1982;
M. Anghelescu. Istoriografia literara romaneasca 1944-l984, 1984;
E. Manu, in Romania literara, nr. 33, 1984.
|
