Eugen Zehan biografia
Eugen Zehan opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ZEHAN Eugen, se naste la 27 iul. 1938, comuna Gidinti, judetul Neamt.
Prozator.
Absolvent al Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj, sectia engleza (1962).
Debuteaza in suplimentul literar „Povestea vorbei" al revista Ramuri din Craiova (1966). Debut editorial cu volum de proza scurta Cerul de dincolo (1969). Colaboreaza la Ramuri, Luceafarul, Tribuna, Steaua etc, si publica romane axate pe problemele generatiei tinere (Mlastina, 1971; O partida de temi, 1974; Pasul de cadril, 1980; Studentii, I-II, 1977-l981; Tacutele nelinisti, 1979). Traduce din F. Norris.
Proza lui Eugen Zehan abordeaza din unghi moral relatiile interumane vadind un interes deosebit nu pentru sinuozitatile lor, ci pentru convingerile si opiniile ce motiveaza atitudini si reactii.
Absolventi de facultate care pleaca la post sau care, dimpotriva, refuza, parinti ce-si doresc fiii in apropierea lor sau altii ce se intereseaza de onestitatea lor in meserie, indragostite capricioase, fete frivole, prieteni dezinteresati sau oportunisti, toti deopotriva gasesc mereu prilejuri, oferite cu generozitate de autor, sa-si justifice optiunile proprii sau sa le explice pe ale altora.
E surprinzator ce cantitate de precepte morale se revarsa in paginile iui Eugen Zehan: de la bisnitari la luptatori pentru triumful dreptatii, toti recurg la maxime adecvate ce le justifica atitudinile, cel putin pentru ei. Scriitorul apeleaza la formule epice oferind cimp larg substituirii evocarii vietii prin comentariul ei: jurnalul sau confesiunea adresata unui prieten. Atunci cind renunta la ele, romanul e constituit dintr-o insiruire de situatii permitind discutii indelungate. Chiar in solitudine personajele monologheaza fara intrerupere, caci toate isi verbalizeaza permanent viata.
Primatul excesiv al motivatiei morale are repercusiuni negative asupra epicii lui Eugen Zehan
Un roman ca Tacutele nelinisti (1979), spre exemplu, infatisind tribulatiile tanarului inginer Doru Magureanu, confruntat cu reteaua complicata a raporturilor din centrala unui mare santier, nu reuseste sa depaseasca sfera generalitatilor curente; intamplarile si oamenii sant vag schitati inconsistent. in locul faptelor se gasesc multe discutii despre ele, in locul oamenilor, un nume si o eticheta motivata printr-o situatie vaga. Doua lungi adunari cu nenumarate luari de cuvant incheie cu triumful dreptatii impotriva abuzului de putere acest roman in care viata devine pretext al discutiei. Si celelalte romane ale lui Eugen Zehan avind protagonisti tineri intelectuali manifesta aceleasi slabiciuni. Inginer, profesor sau medic, tanarul e pus in fata unei situatii schematic conturate si solicitind o optiune. Urmeaza inevitabilele explicatii.
Chiar un roman ca Pasul de cadril (1980), o cronica a unui indragostit mereu exasperai de reactiile neasteptate ale iubitei sale, explica in final capriciile ca efect al scrupulelor morale. Autorul nu reuseste sa mascheze banalitatea si conventionalismul materialului epicii sale.
OPERA:
Cerul de dincolo, nuvele, Bucuresti, 1969;
Mlastina, roman. Bucuresti, 1971;
O partida de remi, roman, Cluj, 1974;
Studentii, roman, I-II, Cluj, 1977-l981;
Tacutele nelinisti, roman. Bucuresti, 1979;
Pasul de cadril, roman, Bucuresti, 1980;
Prins In capcana, jurnal, Bucuresti, . Traduceri: F. Norris, O intimplare in Sun Francisco, trad. de ~, Bucuresti, 1973.
|
REFERINTE CRITICE:
A. Jucan, in Steaua, nr. 6, 1970;
A. Sasu, in Viata Romaneasca, nr. 8, 1970;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 52, 1977.
|
