Eugen Teodoru biografia
Eugen Teodoru opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
TEODORU Eugen, se naste la 24 iul. 1922, Galati.
Prozator.
Fiul lui Tudose Teodoru, maistru montator CFR, si al Emiliei (n. Comaniuc). Clasele primare in orasul natal, apoi Liceul Militar „Stefan cel Mare" din Cernauti (1934-l942).
Urmeaza simultan Scoala de Ofiteri de Jandarmi din Bucuresti (1942-l944) si Facultatea de Stiinte Juridice din acelasi oras (1942-l946). Combatant pe front. intre anii 1944 si 1962 este ofiter, dupa trecerea in rezerva ocupind functia de redactor-sef al revista Arhivele statului, din Directia Generala a Arhivelor Statului Bucuresti. Secretar literar al Ansamblului de cintece si dansuri „Ciocirlia" (pina in 1971), dupa care devine redactor principal la revista Pentru Patrie. Membru in Consiliul de conducere al revista Saptamina.
Debuteaza in 1957, la Tinarul scriitor, cu nuvela Camila, dind apoi la iveala volum de schite si povestiri cu subiecte extrase din suburbiile provinciale (Croitor pentru saraci, 1962; Microbuzul de seara, 1964), din mediul cazon (Ragaz, 1965; Diana, 1969; Frumoasele garnizoanei, 1969; Moartea boxerului, 1978; Nunta cu sanii, 1980), altele inspirate din primul si al doilea razboi mondial (Flacari pe chei, 1964; Sub temelii, 1969; Podul de foc, 1975 - Premiul revista Saptamina), reportaje surprinzind viata contemporana a Galatiului (Port dunarean, 1964) sau „romane-document" (Bucuresti, oras de vis si de dor, 1977; Din scrinurile regilor, 1979). A mai scris Din legendele Dunarii (19S2). In continuare publica volum de povestiri Corabia mistuita (1983), Brelocuri (1985), Pasagera (1989) si romanul Zori in ceata (1985). Colaboreaza la Tinarul scriitor, Luceafarul, Romania literara, Viata Romaneasca, Tribuna, Saptamina, Ateneu, Pentru Patrie, Viata militara, Albina, Flacara etc
Apartenenta lui Eugen Teodoru la acelasi spatiu geografic care i-a dat pe Panait Istrati sau pe Fanus Neagu ar putea explica unele din trasaturile literaturii sale: placerea aproape exclusiva a povestirii, vocatia lirico-epica absorbind deopotriva realul si fabulosul (volumele sale conturind o adevarata saga danubiana), implicatiile erosului, sensibilitatea fata de parfumul si sonoritatile limbii etc. Primele volume de schite si povestiri (Croitor pentru saraci, 1962; Microbuzul de seara, 1964) sondeaza „umanitatea marunta a suburbiilor provinciale, ale caror drame sint prezentate cu sentimentalism si uneori cu un umor blind" (Marian Popa ).
Cunoscator din interior al mediului cazon, Eugen Teodoru a dat numeroase carti cu actiunea plasata in perimetrul militar: Ragaz (1965), Diana (1969) s.a. Moartea boxerului (1978) se inspira din biografia lucratorului de militie Ion Covaci, care „a cazut la datorie in seara zilei de 14 nov. 1973". Microromanul Frumoasele garnizoanei (1969) (dezvoltind nuvela Papusile hiberneaza din volumul Diana), revizuit si mult amplificat in Nunta cu sanii (1980), transcrie experiente autentice din viata unei garnizoane provinciale din perioada imediat postbelica. Numeroasele elemente de fresca sociala si comedie de moravuri amintesc de Gh. Braescu , cu mentiunea ca Eugen Teodoru nu speculeaza efectele comice si caricaturale. Flacari pe chei (1964), Sub temelii (1969) si Podul de foc (1975) includ in sumar povestiri si nuvele inspirate din cele doua razboaie mondiale, accentul, nelipsit de un impuls moralizator, cazind pe surprinderea unor clipe dramatice din viata personajelor. O alta „specialitate" a lui Eugen Teodoru o constituie literatura-document: Bucuresti, oras de vis si de dor (1977) este o istorie sentimentala a capitalei, iar Din scrinurile regilor (1979) - un ingenios montaj de documente privind viata particulara a Curtii regale din Romania intre anii 1866 si . in ambele cazuri, scrisorile, rapoartele, notele diplomatice si jurnalele reinvie atmosfera politica si sociala a epocii.
OPERA:
Croitor pentru saraci, povestiri. Bucuresti, 1962;
Microbuzul de seara, povestiri, Bucuresti, 1964;
Flacari pe chei, povestiri, Bucuresti, 1964;
Ragaz, schite si povestiri, Bucuresti, 1965;
Port dunarean. Bucuresti, 1965;
Frumoasele garnizoanei, Bucuresti, 1969;
Sub temelii. Bucuresti, 1969;
Diana, Bucuresti, 1969;
Podul de foc, povestiri, Bucuresti, 1975;
Bucuresti, oras de vis si de dor. Bucuresti, 1977;
Moartea boxerului. Bucuresti, 1978;
Din scrinurile regilor. Iasi, 1979;
Nunta cu sanii, roman, Bucuresti, 1980;
Din legendele Dunarii, Bucuresti, 1982;
Corabia mistuita, povestiri, Bucuresti, 1983;
Brelocuri, povestiri, Bucuresti, 1985;
Zori in ceata, roman, Bucuresti, 1985;
Pasagera, povestiri, Bucuresti, 1989. |
REFERINTE CRITICE:
N. Manolescu, in Gazeta literara, nr. 3, 1963;
L. Raicu, in Romania literara, nr. 2, 1970;
E. Manu, in Saptamtna, nr. 253, 1975;
M. Constantinescu, in Romania literara, nr. 4, 1976;
D. Mutascu, in Saptamtna, nr. 348, 1977;
D. Ciachir! in Convorbiri literare, nr. 10, 1977;
E. Manu, in Saptamtna, nr. 411, 1978;
H. Zalis, in Romania literara, nr. 46, 1978;
D. Mutascu, in Saptamtna, nr. 416, 1978;
I. Adam, in Contemporanul, nr. 25, 1980;
E. Manu, in Saptamtna, nr. 482, 1980;
idem, in Romania literara, nr. 17, 1980;
C. Sorescu, in Saptamtna, nr. 503;
504;
505, 1980;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 44, 1982;
L. Chisu, in Luceafarul, nr. 1, 1988.
|
