Eugen Lungu biografia
Eugen Lungu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
LUNGU EUGEN
Critic si istoric literar.
De asemenea, publicist, editor.
S-a nascut la 1 octombrie 1949 in comuna Hasnasenii Mari, judetul Balti. Republica Moldova.
Este fiul functionarului Gherasim Lungu si al Olgai Lungu (n. Maslin), taranca.
Dupa studiile liceale terminate in 1966 la Liceul "Mihai Eminescu" din orasul Balti, a absolvit in 1975 Facultatea de Litere a Universitatii din Chisinau, Republica Moldova.
Ca student, frecventeaza cenaclul literar al Universitatii din Chisinau.
Debuteaza publicistic in 1979 in revista "Tinerimea Moldovei" din Chisinau.
Debutul editorial are loc in . cu adnotari critice la editia Mihai Eminescu -Opere (3 volume), publicata la Editura Literatura artistica" din Chisinau.
Colaboreaza cu articole de critica literara si de opinie la reviste din Republica Moldova: "Basarabia", "Columna", "Noi", "Suplimentul literar al ziarului «Sfatul Tarii»", "Contrafort". "Semn". "Literatura si Arta". "Sud-Est", "Tinerimea Moldovei". "Observatorul". "Generatia" si din Romania: "Caiete critice", "Vatra" s.a. Este prezent si in paginile revistei "Lumina" (Panciova, Iugoslavia).
A publicat prefete, articole de critica literara, studii si eseuri in numeroase volume aparute la edituri din Chisinau. A ingrijit volumul Poeti de pe vremea lui Eminescu (Ed. Literatura artistica, 1990; editia a ll-a Ed. Cartier. 1999) si a alcatuit antologia de poezie Portret de grup. O alta imagine a poeziei basarabene (Ed. Arc. 1995), volum premiat la Festivalul international de poezie tinara de la Chisinau (1995) de catre Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.
A participat la intilnirea internationala "Version Originale. Ecrire l'Europe" organizata la Paris de Ministerul Educatiei Nationale si al Culturii din Franta.
Ca editor a participat la tirgurile internationale de carte de la Frankfurt. Budapesta si Moscova.
In prezent autorul este redactor-sef al editurii "Arc" din Chisinau. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Au formulat opinii critice asupra activitatii autorului: Alex. Stefanescu ("Romania literara". 13 dec. 1990); Mircea Anghelescu ("Luceafarul", 10 oct. 1990); Dan Manuca ("Romania literara". 17 ian. 1991); Liviu Grasoiu ("Viata Romaneasca", nr. 2-3/1993); Sorin Alexandrescu (prefata la volum Une anthologie de la poesie moldave, edition bilingue franeais - anglais. Ed. l'Esprit des Peninsules, Paris, 1996); Caius Dobrescu ("Vatra". 1996): Gheorghe Grigurcu (Viata Romaneasca", nr. l-2/1997): Nicolae Leahu ("Semn", nr. 2/1998). Volumul Portret de grup a fost semnalat si comentai in cronici publicate in reviste de specialitate din Paris. Bonn. Roma.
Referinte critice:
"De altfel, asupra eminescianismului acestor poeti staruie si editorul in bogatele sale note si comentarii de la sfirsitul volumului [Poeti de pe vremea lui Eminescu], unele dintre acestea verilabile mici monografii care nu dau numai detalii de ordin documentar biografic asupra autorilor, ci fac o lectura proaspata a operei lor, putind astfel sa propuna unghiuri de receptie mai putin marcate de autoritatea predecesorilor sai, tratati de altfel cu destula independenta de spirit si uneori cu umor."
(Mircea Anghelescu, "Luceafarul", 10 oct. 1990)
"Poate ca punctul forte al volumului [Poeti de pe vremea lui Eminescu |
(dincolo de gestul cultural prin care se repun in circulatie nume adesea uitatei il reprezinta consideratiile lui Eugen Lungu, intotdeauna la obiect, bazindu-sc pe lucrarile fundamentale mai vechi sau mai noi si pe un incontestabil simt critic in aprecieri."
(Liviu Grasoiu, "Viata Romaneasca", nr. 2-3/1993)
"Dominat de activitatea sa de editor. Eugen Lungu este, fara rezerve, cel mai pregatit cronicar al editiilor in Basarabia si unul dintre cei mai buni pe care ii are presa de cultura romaneasca de azi. Pentru el lectura devine nu un prilej de repovestire sau scotocire babeasca, ci un act de constructie erudita, cu respect pentru amanunt si pentru fata oculta a lucrurilor. Latura Indica a comentariului, ironia si autoironia, jonglarea si sarjarea registrelor stilistice, ciocnirea citatejor pe o punte cit funia, portretizarea, descriptia, monologul fac din el criticul postmodernist care ne lipsea."
(Nicolae Leahu. "Semn", nr. 2/1998) |
