Elena Tacciu biografia
Elena Tacciu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
TACCIU Elena, se naste la 6 dec. 1933, Falticeni.
Critic si istoric literar, eseist.
Fiica lui (?) si a Mariei (n. Stasun), absolventa de conservator. Liceul teoretic (fosta Scoala Centrala) din Bucuresti (1948-l952), dupa care urmeaza Facultatea de Filologie (1955-l960), din acelasi oras. Doctor in filologie a Univ. din Bucuresti (1973). A debutat in Limba si literatura (1970), cu art. Fantasticul in „Tiganiada", iar editorial cu volum Mitologie romantica (1973), teza de doctorat. Cercetatoare a romantismului in Mitologie romantica si in studiul sintetic Romantismul romanesc (I-III, 1982-l985). Interesata de „romanul unei influente" in Aventura lui George Gordon Byron (1977) si de analizele tematiste, de sorginte bachelardiana, in Trei poeti preeminescieni (1978) si Eminescu, poezia elementelor (1979). Membra a Comitetului International Byron, inclusa in antologia Who'who of Woman (Cambridge, 1980).
Colaboreaza la Romania literara, Steaua, Revista de istorie literara si folclor, Luceafarul etc.
Cuprinzind sase eseuri, sase mituri romantice ale fantasticului si melancoliei insotite de o Addenda de texte filosofice si confesiuni ale romanticilor europeni si romani, volumul de debut Mitologie romantica (1973) anunta un spatiu de cercetare predilect al Elenei Elena Tacciu Romantismul e studiat prin Mitul ingerului cazut, Mitul strigoiului. Avatarurile melancoliei, Ruinele si dorul, Trecut-au anii si Mortua est, cu accent pe caracterul arhetipal al viziunilor sale. O informatie ampla e prelucrata de cercetatoare cu uneltele criticii tematice si arhetipale, cu interes pentru convergentele comparatiste si noile redimensionari ale limbajului introduse de „la nouvelle nouvelle critique". Structura pasionala, cercetatoarea imbraca rigoarea si bogatia informatiei intr-o fraza critica ea insasi de sorginte romantica, visind pe marginea marilor mituri si paradigme cercetate. Elena Tacciu este specialista in analiza poeziei romantice, unde stabileste interesante ecuatii intre lirismul national si universal, avind o remarcabila viziune a continuitatii poeziei romanesti, de la preeminescieni la Eminescu (Trei poeti preeminescieni, 1978 si Eminescu, poezia elementelor, 1979). Aventura lui George Gordon Byron (1977) este un adevarat Bildungsroman critic ce urmareste din perspectiva sociologiei genetice, a psihanalizei si psihocriticii periplul byronian in spatiu romanesc. Prima sectiune, Romanul unei influente, scrisa in spirit goldmannian, apeleaza si la psihanaliza freudiana si jungiana, la cea aplicata de Charles Du Bos si Herbert Grierson, la teze kierkegaardiene din Conceptul angoasei, la investigatiile lui Michel Adam si Vladimir Jankelevitch, in fine la datele furnizate de biografii si analistii poetului, la lucrarea de referinta a lui Robert Escarpit, la elemente de socio-dinamica culturii, la interpretari datorate lui M. Ralea , Adrian Marino, Paul Cornea, fara ca eclectismul metodei sa pulverizeze obiectul. Sub semnul poeticii bachelardiene se afla volumele ce dau masura calitatilor analitice de care dispune Elena Tacciu, Trei poeti preeminescieni (1978) si Eminescu, poezia elementelor (1979).
Din nou informatia, vasta, polirropica se intilneste cu reveria critica, imbratisind analogii din toate literaturile si perspective metodologice din cele mai diferite. Elena Tacciu n-are prejudecata metodei unice si-a surselor de referinte unidirectionale. Studiul arhetipurilor din volumul sintetic Romantismul romanesc (I-III, 1982-l985) cerceteaza romantismul cu constiinta ca e vorba de un spatiu care a generat toate ipostazele estetice contemporane. Elena Tacciu opteaza pentru o viziune genetic - structurala, interesata de configuratia psihismului romantic, necesara fixarii „orizontului de asteptare" al romantismului national. Cartea I, l'sihosociologia, prezinta eposul revolutionar romanesc in interactiunea cu spiritul revolutiei franceze, stabilind eroii romantici nationali: N. Baicescu , C. A. Rosetti , Cezar Bolliac ,Ioan Catina, B. P. Hasdeu , Mihai Eminescu , Alexandru Macedonski , N. Iorga si muzele romantismului romanesc. Elena Negri si Maria Rosetti. Cartea a Ii-a, Poetica, delimiteaza modelele culturale si literare ce-au functionat in absenta manifestului romantic, respectiv folclorul si mitologia romaneasca, istoria nationala si cronicile, mitologia Nordului, Ossian, Biblia, Milion, Shakespeare, Byron, Hugo, Lamartine, J. J. Rousseau, Utopia franceza, Faust, doctrinele esoterice. Elena Tacciu este mereu interesata de estetica receptarii si de structura psiho-sociala a receptorului. Romantismul romanesc e o sinteza dedicata investigarii formelor literaturii noastre modeme, vazuta ca lume romantica.
OPERA:
Mitologie romantica. Bucuresti, 1973;
Aventura lui George Gordon Byron, Bucuresti, 1977;
Trei poeti preeminescieni. Bucuresti, 1978;
Eminescu, poezia elementelor, Bucuresti, 1979;
Romantismul romanesc. Un studiu al arhetipurilor, I-III, Bucuresti, 1982-. Traduceri: Franck Glerk, Frumoasa Petra, povestiri, in romaneste de ~, Bucuresti, 1988. |
REFERINTE CRITICE:
V. Cristea, in Romania literara, nr. 20, 1978;
V. S. Constantinescu, in Cronica, nr. 11, 1978;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 8, 1978;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 35,1979;
I. Gutan, in Transilvania, nr. 10, 1979;
Doina Uricariu, in Luceafarul, nr. 29, 1979;
V. Fanache, in Steaua, nr. 12, 1982;
Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 12,1982;
M. Scarlat, in Romania literara, nr. 33, 1982;
Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 10,1985;
M. Scarlat, in Romania literara, nr. 37, 1985;
S. Cioculescu, Eminesciana, 1985;
V. Cristea, in Romania literara, nr. 22, 1988;
Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 8, 1988.
|
