Eftimie Murgu biografia
Eftimie Murgu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MURGU Eftimie, se naste la 28 dec. 1805, comuna Rudaria, judetul Caras-Severin - moare in 12 mai 1870, Budapesta.
Filosof, lingvist si filolog.
Fiul lui Simu Murgu, ofiter intr-un regiment graniceresc din Banat, si al Cumbriei (n. Pungila).
Urmeaza filosofia la Seghedin, apoi la Pesta, unde termina si Facultatea de Drept (1830).
Dupa obtinerea diplomei de dr., e avocat, notar si jurat la Judecatoria Suprema din Ungaria. Chemat la Iasi, inaugureaza cursurile de filosofie in limba romana la Acad. Mihaileana.
In urma unor disensiuni cu Gh. Asachi si domnitorul Eftimie Murgu Sturdza, se muta la Bucuresti, preda lectii particulare de filosofic avindu-l elev pe N. Balcescu. Este numit prof. de logica si drept roman la Colegiul „Sf. Sava" (1837-l839).
In 1840 participa, alaturi de J.A. Vaillant si D. Filipescu, la constituirea unei organizatii clandestine revolutionare din care au facut parte si Balcescu, Bolliac etc. Descoperirea complotului il obliga sa plece in Banat, unde sustine programul de revendicari nationale si sociale ale romanilor. Este inchis (1845-l848) pentru activitatea sa revolutionara si propagarea ideii unirii. Eliberat, isi reia activitatea politica (deputat in Parlamentul din Pesta). Convoaca si prezideaza adunarea romanilor de la Lugoj (15 iun. 1848). Formuleaza proiectul infiintarii armatei nationale, respins de guvernul lui L. Kossuth.
Dupa inabusirea revolutiei, e din nou inchis, condamnat la moarte prin spinzuratoare si confiscarea averii, pedeapsa comutata in 4 ani de inchisoare. Revenit in viata politica (1861), nu se mai bucura de popularitatea din timpul revolutiei. Hulit sau admirat, condamnat sau aparat, Eftimie Murgu ramine un luptator consecvent, devotat cauzei revolutionare.
Format in spiritul luminismului, Eftimie Murgu este un continuator al programului Scolii ardelene. Se alatura elevilor lui Maior in apararea ideilor Istoriei. intervenind in polemica lui D. Bojinca cu publicistul sirb Sava Tokoly (Widerlegung der Abhandlung welche unter dem Titel vorkommt: Erweis, dass die Wallachen nicht romischer Abkunft sind. und diess nicht aus ihren italienisch-slavischen Sprache folgt, Ofen, 1827, si Beweis dass die Wallachen der Romer umbezweifelte Nachkommlinge sind, 1830). Crezul istoric si filologic al luministilor ardeleni (ideea romanitatii, unitatii si latinitatii) sint reluate si valorificate in sprijinul afirmarii culturii nationale. Pentru Eftimie Murgu, probele latinitatii sint cuvintele de „necesitate" extrase din cintece populare (prelucrate si traduse in latina) si asamblate intr-o demonstratie despre „esenta" limbii romane, anticipatie a teoriei circulatiei cuvintelor din Limba in circutatiune a lui Hasdeu.
Ctitor al invatamintului filosofic romanesc, contribuie prin lectiile sale la propagarea ideilor rationaliste si la formarea terminologiei filosofice romanesti. Antrenat in actiunile prerevolutionare si in miscarea de la 1848, Eftimie Murgu se situeaza pe pozitii democrat-revolutionare, sustinind, alaturi de Balcescu, cele mai inaintate puncte din programul pasoptist: desfiintarea iobagiei, improprietarirea, formarea armatei nationale, unirea si republica (dezbatute in studii, articole, discursuri, scrisori, proclamatii). Ideolog si om de actiune cu un caracter integru, intransigent, ML este o figura de prima marime intre fruntasii revolutiei de la 1848.
OPERA:
Scrieri, ed. ingrijita, cu o introducere si note de I.D. Suciu, Bucuresti, 1969;
Curs de filosofie tinut la Academia Mihaileana (1834-l835;
1835-l836), ed. ingrijita si studiu introductiv de V. Tircovnicu, Timisoara, . |
REFERINTE CRITICE:
G. Bogdan-Duica, Eftimie Murgu, 1937;
Tr. Topliceanu, Eftimie Murgu, 1938;
Istoria gindirii sociale si filosofice in Romania, 1964;
V. Nemoianu, in Viata Romaneasca, nr. 3, 1970;
Al. Metea, in Analele Universitatii Timisoara. Stiinte filologice, 1970;
A. Cosma, in Orizont, nr. 5, 1971.
|
