Logo referatecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Dumitru Gazdaru biografia

Dumitru Gazdaru

Dumitru Gazdaru opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GAZDARU Dumitru, se naste la 1895, Galati - moare in 1991, Buenos Aires (Argentina).
Critic, filolog si istoric literar.

Seminarul Pedagogic din Galati; bacalaureat clasic la Liceul Internat din Iasi. in 1916 incepe sa se afirme la Soc. „Avin-tul" din orasul natal.

Din 1919, student al Facultatii de Litere si Filosof'ie a Univ. din Iasi, unde este discipolul lui Al. Philippide, Ilie Barbulescu (ale caror cursuri le editeaza in 1920-l92l),G. Ibraileanu, Dumitru Gazdaru Pascu. Asistent al lui Al. Philippide (din 1924) si conferentiar (din 1931) la aceeasi facultate. in 1924 incepe sa publice in Arhiva din Iasi. Doctor in litere cu o teza despre Descendentii demonstrativului „iile" in limba romana (1928).

Pleaca la Marburg, ca asistent al lui Leo Spitzer, unde preda un curs de introducere in limba si cultura romana si isi desavirseste formatia de romanist, studiind spaniola si provensala, se initiazain studiile de geografie lingvistica. Stagii de studiu si burse in Italia (Roma, Triest, Venetia), Elvetia (ZU-rich, Berna), Germania (Marburg, Berlin, Giessen, Ileidelberg, Frankfurt pe Main, Leip-zig), Franta (Paris), Austria (Viena) etc. Se apropie de maestrii filologiei romanice, ai geografiei lingvistice si ai dialectologiei (Malteo Bartoli, Karl Jaberg, Jakob Jud, Sever Pop, A. Griera, Clemente Mcrlo).

Intreprinde cercetari de arhiva, cautind, printre altele, sa puna in evidenta relatiile romano-italiene. Din 1934, titular al catedrei de limba si literaturi romanice a Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Iasi; in 1940 devine, prin concurs, prof. de filologie romanica la Univ. din Bucuresti, unde ii succeda lui O. Densusianu. Din 1940, director la Accademia di Romania din Roma; se apropie ele Giulio Bertoni (preda un curs de istoria limba romane la Institutul de Filologie Romanica al Univ. din Roma, condus de acesta). Stabilit in strai natate, obtine un contract la Univ. din Buenos Aires (1949); in Capitala argentiniana intemeiaza si conduce cea mai importanta revista de cultura romaneasca din America de Sud (Cuget romanesc, 195l-l958). in anii .'50 preda la Univ. „El Salvador" din Buenos Aires (unde intemeiaza prima Catedra de filologie romanica din Argentina si un Institut de Filologie si Lingvistica), la Universidad Cat61ica Pontifi-cia din Capitala argentiniana si la Univ. din Mendoza (1957). Din 1962, prof. la Univ. din La Plata, Buenos Aires, unde preda filologie hispanica si lingvistica si este numit sef al Departamentului de Filologie si (din 1965), director al Institutului de Filologie Romanica, fiind fondatorul si principalul animator al revista Romanica (1968-l973).

A colaborat, de-a lungul anilor, cu studii si art. de lingvistica si filologie romanica si romana (mai ales dialectologie, fiind cel mai important cercetator roman al asa-numitilor „morlaci") sau cu cercetari de literatura comparata dedicate relatiilor romano-italiene si romano-hispanice, cronici si art. despre viata culturala a romanilor din strainatate, precum si numeroase recenzii la revista Arhiva, Revista critica, Cercetari istorice, Studii italiene, Buletinul Institutului de Filologie Romana, Archivum romanicum, Cultura neolatina, Il Tempo, Filologia, Anales de Filologia clasica. Logos, Bulletin international de documentation linguistique, Roinanistisches Jahrbuchelc. si in revista romanesti din strainatate (Suflet romanesc, Cuget romanesc. Curier crestin, Buletin informativ. Buletinul Bibliotecii Romane din Freiburg, Calendarul Bisericii Ortodoxe Romane din A rgentina, Societas Academica Dacoromana. Acta philologica).

Ilustreaza vechiul comparatism, pur pozitivist si sursologic in Originea si raspindirea motivului „amanta turturea" in li terenurile romanice (1935), o tema ce-l preocupa multa vreme, pina in perioada argentiniana a cercetarilor sale. A colaborat cu art. de cultura medievala la Enciclopedia Cattolica (II, 1949) si cu art. cu subiecte literare si de cultura romana la Enciclopedia „El Ateneo" (III, 1962). impreuna cu Dumitru Gazdaru Marrone publica o antologie a literaturii italiene (Parnaso italiano. Antologia de Iu Literatura Italiana, 1, 1952), contribuind si astfel, alaturi de Vintila Horia si Stefan Ba-ciu, la dezvoltarea studiilor literare din America de Sud. Autor al brosurii Episcopatul romanesc din America in lumina canoanelor si a istoriei (1957). A elaborat lucrarile de lingvistica Terminologie gramaticala cu notiuni de gramatica generala (193l-l932), Que es la lingiiistica (1966), Gramatica limbii italiene (1928, in colab. cu Dumitru Gazdaru Caragata), A venturas del latin y origenes de las lenguas romanicas (1971) si si-a adunat o parte din studiile si cercetarile de filologie romanica in volum Con-troversias y Documentos Lingiiisticos (1967) si Ensayos de Filologia y Lingiiistica Romani-cas (1969). In 1972 avea pregatite pentru tipar volum Studii istorico-filologice romanesti si Marturii ale vechilor noastre legaturi culturale cu Occidentul (ambele la Rumanisches For-schungsinstitut din Freiburg) si un Compendio de Filologia hispanica. A ramas inedit un Di-zionario italiano-rumeno (elaborat in 1943). Pentru domeniul literar, Dumitru Gazdaru este important mai ales pentru cercetarile sale privitoare la circulatia motivelor si la relatiile culturale roma-no-italiene.

G. reprezinta in istoria literara romaneasca tipul cercetatorului prob si pozitiv, interesat de „contributii" si izvoare, de circulatia motivelor sau de relatiile literare din spatiul romanic sau dintre acesta si lumea culturala romaneasca. Cartile sale (Terminologie gramaticala cu notiuni de gramatica generala. 193l-l932;Que es la lingiiistica, 1966; Gramatica limbii italiene, 1928, in colab. cu Dumitru Gazdaru Caragata; Contro-versias y Documentos Lingiiisticos, 1967; Ensayos de Filologia y Lingiiistica Romcinicas, 1969; Aventuras del latin y origenes de las lenguas romanicas, 1970; Compendio de Filologia hispanica, anuntat pentru aparitie in 1972) sint manuale universitare sau culegeri de studii. in directa legatura cu cariera universitara a autorului, inceputa in Romania, continuata in mai multe tari europene si desavirsita in Argentina, o tara unde poate revendica importante prioritati (este, practic, organizatorul studiilor romanice moderne la universitatile din Buenos Aires si intemeietorul catedrelor de filologie romanica). in 1972 avea pregatite pentru tipar volumele Studii istorico-filologice romanesti si Marturii ale vechilor noastre legaturi culturale cu Occidentul, in care intentiona sa includa cercetarile sale de o viata in domeniul studiilor romanesti. Genul acesta de investigatii este astazi mai putin considerat in Romania, unde e apreciat ca factologic si pozitivist, dar el nu si-a pierdut nici o clipa importanta in Occident, unde contributia stiintifica, fie ea si de extensiune si consecinte limitate, continua sa se afle la loc de cinste. in prima etapa a studiilor lui Dumitru Gazdaru, cercetarea lingvistica are intaietate; ies in evidenta mai ales studiile sale despre Dosoftei. incepute in 1921, in care demonstreaza, printre altele, ascendenta aromaneasca a primului poet roman (Contributii privitoare la originea, limba si influenta Mitropolitului Dosofteiu, 1927), care, alaturi de lucrarea de istoria limbii Descendentii demonstrativului latin „iile" in limba romana(1929), ii asigura tinarului cercetator un meritat prestigiu. Dateaza insa din acesti ani mai multe contributii punctuale aparute in Revista critica, Cercetari istorice, Studii italiene. Arhiva, Diplomatariurn italicum ce denota o orientare a cercetarilor lui Dumitru Gazdaru spre relatiile romano-italiene sau despre mentiunile italiene referitoare Ia romani (Un manuscris „Ciasor-tacul Domnilor" de N. Costin in Italia, 1929; „ Pastrama trufanda " de I. L Caragiale si feicetia CXXXI de Poggio Bracciolini, 1929; O relatie italiana contemporana despre sjirsitul lui Velicico siMiron Costin, 1932; Doi moldoveni din sec. XVII la studii in Italia in Collegio di Fertno, 1932; Contributie la relatiile lui Gr. Maior, Dumitru Gazdaru Sincai si P. Maior cu Roma, 1933; Una relazione manoscritta italiana sulla Rivo-luzione di Tudor Vladimireseu, 1934; O relatie italiana despre focul din Iasi de la 1827,1934; Modelul italian al Gramaticii lui Vacarescu, 1936; Calatori si geografi italieni in sec. XVII. Referintele lor despre Tarile Romanesti, 1939 si 1940; Mentiuni italiene si dalmatine din secolul al XVI-leu despre limba si poporul romanesc, 1940; / legami spiritualifra l 'Italia e la Romania, 1941; Raporturi culturale romano-italiene, 1941; Romeni Occidentali staziati in Italia ne! medio evo, 1946/47) si romano-spaniole (Limba romana in opera unui poliglot spaniol din sec. XVIII, 1931), precum si spre studiul circulatiei motivelor, concretizat in ampla cercetare Originea si raspindirea motivului „amarita turturea" in literaturile romanice (1935), o tema il va preocupa toata viata (intregiri la studiul despre „amarita turturea" in literaturile romanice, 1936; La tortola simbolo religioso, moral y amoroso, 1965; La tortola eu concurrencia literaria con otras aves, 1966; La tortola y el pul pito, 1966; La casta tortolica y el ruisenor elonjuemesco - pregatit pentru imprimare in 1972). Li se adauga studiile numeroase despre istroromani, ca si preocuparile de prezentare a poeziei populare romanesti si a difuzarii cunostintelor despre aceasta in Italia si Spania (La letteratura popolare romena con speciale riguardo alle fiabe, 1929; legenda „Mesterului Manole", 1932);

Interesul pentru folclor va reveni si mai tirziu, tot in perspectiva comparatista (Elements folcloriques roumains dans le patrimoine culturel europeen, in Revue des Etudes Roumaines, 1961). Avem astfel structurate citeva directii de studiu carora, in a doua perioada a vietii, petrecuta in Argentina, li se vor adauga cercetari de filologie hispanica si romanica (Anlecedentes latinos del tema li-terariode „ Fontefrida ", 1954; Factoresorien-tales, griegos y egipcios en la elaboracion del tema literario de „Fontefrida ", 1961; Itinera-rio europeo e hispano-americano del tema lilerario de „Fontefrida", 1962; La suerte en Provenza y Cataluha del tema literario de ..Fontefrida", 1963; Itinerario iberoamc-ricano del tema literario de „Fontefrida", 1973), despre literaturile romanice vechi si moderne si relatiile dintre ele (Paralelos popu-lares argentinos al mas antiguo texto italiano, 1951; „Imitatio Christi" in Tarile Romanesti. 0 marturie a vechilor legaturi culturale cu Occidentul, 1952; Referencias medievales a los latinos de Oriente en monumentos germa-nicos y romanicos, 1953; Publicatii rare sau necunoscute si documente inedite despre limba si poporul romanesc, 1955-l958; Les plus an-ciennes allusions aux Roumains dans la Li-tterature provencale, 1957; La suerte en Provenza y Cataluiia de un antiguo tema literario derivado de Physiologus, 1958; La mas anliguajaiya mozarabe, 1963; Antiguostextos rumanos escritos por misioneros catolicos, pregatit pentru publicare in 1972) si mai ales despre istoria lingvisticii si filologiei romanice, cercetata mai ales (este ceea ce particularizeaza aceste cercetari) prin prisma epistolariilor celor mai mari romanisti europeni, descoperite in arhivele Ascoli din Roma La controversia sobre las leyesfoneticas en el epistolario de los principales linguistas del siglo XIX, 1949; Cuatro cartas de Friedrich Diez a Dumitru Gazdaru I. Ascoli, 1951; Cartas ineditas de Adolfo Mussafia, 1952-l953; De Tommaseo y sobre Tommaseo en el epistolario inedita de Dumitru Gazdaru I. Ascoli, 1954; Infliijosde Benedetto Croce sobre la lingiiistica contemporanea, 1954; Un conflicto „dialectologico" del siglo pasado. Contribucion a la historia de la filologia retor-rornanica, 1962; Dumitru Gazdaru I. Ascoli en polemica con M. A. Canini, 1967; Cartas aisladas de K. Brugmann, V. Henry, Franz Miklosich, A. F. Pott y Johannes Sclmndt, 1967) si completata prin prezentarea biobibliografica si critica a operei unor filologi romani (O figura romaneasca: Al. Philippide, 1952; Afirmari romanesti in stiinta internationala: N. I. Herescu. 1952; O incercare filologica inedita a lui M. Dumitru Gazdaru Obedenaru, 1959; Cartas de B. P. Hasdeu a Hugo Schuchardt, 1970; 1971; Dumitru GazdaruPascu, 1955: Claudiu Isopescu. 1956 etc).

In fine, dupa intemeierea revistei Cuget romanesc, Dumitru Gazdaru scrie un mare numar de articole despre literatura romana veche si moderna, de la Petru Cercel la Mihai Eminescu, printre care se remarca indeosebi ciclul referitor la Contributia romanilor la progresul cultural al slavilor (1952-l954) si Romanii in monumente literare si istorice din Evul Mediu (1954). Alaturi de Ramiro Ortiz, Alexandru Marcu, D. Caracos-tea. N. Cartojan, CI. Isopescu, Alexandrina Mititelu, Emil Turdeanu. E. Lozovan. Dumitru Gazdaru Lazarescu, O. Drimba s.a., Dumitru Gazdaru are meritul de a fi pus in evidenta izvoare literare ale unor scrieri romanesti si de a fi scris citeva capitole substantiale despre relatiile culturii romane cu Occidentul.

OPERA:
Un specialist spaniol la Lipsea, in Revista critica. Iasi, 1927;
Contributii privitoare la originea, limba si influenta Mitropolitului Dosofteiu, Iasi, 1927: Pseudoscience contemporaine, in Revista critica, Iasi, 1928;
Descendentii demonstrativului latin „iile" in limba romana. Iasi, 1929;
Un manuscris „Ciasoniicul Domnilor" de N. Costin in Italia, in Revista critica. Iasi, III, 1929: „Pastrama trufanda" de I. L. Caragiale si facefia CXXXI de Poggio Bracciolini, in Revista critica. Iasi, III, 1929;
La letteratura popolare romena con speciale riguardo alle fiabe, in // Giornale di politica e letteratura, V, dec. 1929;
Limba romana in opera unui poliglot spaniol din sec. XVIII, in Omagiu Profesorului llie Barbulescu. Iasi, 1931;
Terminologie gramaticala cu notiuni de gramatica generala, multigrafiat, Iasi, 193l-l932;
O relatie italiana contemporana despre sfirsitul lui Velicico si Mimn Costin, in Cercetari istorice, V-VII, 1932;
Doi moldoveni din sec. XVII la studii in Italia in Collegio di Fermo, in Cercetari istorice. Iasi, V-VII. 1932;
Legenda „Mesterul Manole": . O mentiune in Spania despre legenda romaneasca, in Arhiva, XXXIX, 1932;
. O varianta rumeliota publicata in Italia, ibidetn, 1932;
. Valoarea documentara a legendei romanesti, ibidetn, 1932;
Die Jassyer Schule der rumanischen Philologie, Sibiu, 1933;
Contributie la relatiile lui Gr. Maior, G. Sincai si P. Maior cu Roma, in Revista critica. Iasi, 1933: Operele Iui Al. Philippide. Repertoriu bibliografic, in Comemorarea lui Al. Philippide, Bucuresti, 1934;
Un fals lingvistic italian relativ la dialectul istroroman, in In memoria lui V. Parvan, Bucuresti, 1934;
Una relazione manoscritta italiana sulla ri-volitzione di Tudor Vladimirescu, in Diplomata-riutn italicum, III, Roma, 1934;
Informatii italiene inedite despre citeva texte romanesti scrise de misionari catolici, in Studii italiene. Bucuresti, 1934;
Numele etnice ale istroromanilor, in Buletinul Institutului de Filologie Romana, Iasi, 1934;
O relatie italiana despre focul din lasi de la 1827, in Arhiva. XLI, 1934;
Originea si raspindirea motivului „a-marita turturea" in literaturile romanice. Iasi, 1935;
Sopra una conseguenza del carattere di legge fonetica generale deliu proclisi ed enclisi, in Atti del III Congresso Internationale dei Linguisti, Fi-renze, 1935;
Modelul italian al Gramaticii lui Vacarescu, in Arhiva, Iasi, 1936;
Un veac de la nasterea lui ilasdeu, in insemnari iesene. Iasi. 1, 1936;
Intregiri la studiul despre „umarita turturea " in literaturile romanice, in Arhiva. Iasi, 1936;
Mici controverse istroromane: . La ce epoca se refera stirile lui Domenico Mario Negri despre Morlachii din Dalmatia?, in Arhivei, XLIV, 1937;
Mici controverse istroromane'. . Articolul anonim „I Rumeni dell'Istria" din a. 1883, in Arhiva, Iasi, XLIV, 1937;
Filologia romana in Anglia, in Revista critica, XI, lasi, 1937;
Mici controverse istroromane: . Iarasi despre falsul Paropat al lui P. Kandler, in Arhiva, XLVI, 1939;
Mici controverse istroromane: . Autorul unei opere anonime despre Istria, aparuta in a. 1863, in Arhiva, XLVI, 1939;
Mici controverse istroromane: . Parerea lui Alberto Fortis despre originea Morlachilor din Dalmatia, in Arhiva, XLVI, 1939;
Calatori si geografi italieni in sec. XVII. Referintele lor despre Tarile Roma negri, in colab. cu Maria Gazdaru, in Arhiva, XLVI, 1939;
Kopil. Nota in legatura cu un nepot din documentele slavo-romane, inArhiva, XLVI. 1939;
Alta paralela italiana la basmul istroroman „Storia lui Triientin", in Arhiva, XLVI, 1939;
Dictionarul Scriban, in Arhiva, XLVI, 1939;
Calatori si geografi italieni in sec. XVII. Referintele lor despre Tarile Romanesti, in colab. cu Maria Gazdaru, in Arhiva. XLVI, 1940;
Mentiuni italiene si dalmatine din secolul al XVI-lea despre limba si poporul romanesc, in Arhiva, XLVII, 1940;
/ legami spirituali fra I 'Italia e la Romania, in Radiocorriere, Roma, XVII, 1941;
Raportunculturale italo-roma-ne, in Tempo, Milano, nr. 6, 1941;
// suffisso ono-mastico - „eseu" nei documenti riguardanti le popolazioni romaniche dell'Istria, di Croazia e di Dalmazia, in Archivum romanicum, XXV, 194l-l942: Scoala Romana din Roma, in Tempo, nr. 14, 1942;
Gramatica limbii italiene, in colab. cu G. Caragata, Roma, 1943;
Romeni Occidentali staii-z.iati in Italia nel medio evo, in Cultura Neolatina, VI-VII, 1946-l947;
Espanol no mas y ruinano numai en stt desarrollo paralelo, in Filologia, I, Bue-nos Aires, 1949;
La controversia sobre las leyes foncticas en el epistolarii) de los principales lin-giiistas del siglo XIX, in Anales de Filologia Clasica, IV, Buenos Aires, 1949;
Bestiari, in Enciclopedia Cattolica, II, Citta del Vaticano, 1949;
HIC, 1B. INDEen las lenguas ibero-romanicas, in Filologia: II, Buenos Aires, 1950;
Atitudinea unor voevozi romani in chestiunea Unirii Bisericilor (1595-l700), in Suflet romanesc, II, Roma, 1950;
A proposito de Stammbaumtheorie y Wellentbeorie, in Anales de Filologia Clasica, V, Buenos Aires, 1950-l952;
Cuatro cartas de Friedricli Diez a G. I. Ascoli, in Filologia, III, Buenos Aires, 1951: Datos cronologicos bio-bibliograficos sobre Vittorio Al-fieri. in colab. cu G. Marrone, V. Alfieri. Poeta de la Virtud Heroica, Buenos Aires, 1951;
Paralelos populares argentinos al mas antiguo texto italiano. in Logos, VII, nr. . Buenos Aires, 1951;
Vechi pribegi romani, intre Carpati si Adriatica. in Cuget romanesc, nr. 1, 1951;
Mihail Eminescu frente al peligro ruso, in Cuget romanesc, nr. 2, 1951;
Occidentul ancora a destinului romanesc, ibidem, nr. 3, 1951;
Biblioteca romaneasca din Freiburg, ibidem, nr. 3, 1951;
Atacul bolsevic contra latinitatii noastre, ibidem, nr. 3, 1951;
De la latina la limbile romanice, ibidem. nr. 4, 1951;
Parnaso Italiano. Antologi'a de la Literatura Italiana. . Desde San Francisco hasta Dante, in colab. cu G. Marone. Buenos Aires, 1952: Contributia romanilor la progresul cultural al slavilor (1 -4), in Cuget romanesc,
II, 1952;
O datorie de onoare fata de Dragos Pro-topopescu, ibidem, II, 1952;
O figura romaneasca: Ai. Philippide, ibidem, II, 1952;
Afirmari romanesti in stiinta internationala: N. I. Herescu. Notita bibliografica, ibidem, II. 1952;
Mitul dacic in Spania, ibidem, II, 1952;
Reforma ortografica reperista, ibidem, II, 1952;
Spre unitatea crestina, ibidem, II, 1952;
„Misiunea exilatilor", ibidem, II, 1952;
Marsul exilului, ibidem. II, 1952;
„Imitatia Christi" in Tarile Romanesti. O marturie a vechilor legaturi culturale cu Occidentul, in Curier Crestin (Buenos Aires), II, 1952;
Cartai ineditas de Adolfo Mussa-fia. Im „ley sintactica Tobler-Mussafta" y otros problemas filologicos, in Filologia, Buenos Aires, IV, 1952-l953;
Referencias medievales a los lati-nosde Oriente en monumentos germanicos y roma-nicos, in Homenaje a Juan C. Probst (Estudios Germanicos. 10), Buenos Aires, 1953;
Din corespondenta lui Ion Bianu. Trei scrisori inedite. in Buletinul Bibliotecii Romane, I, Freiburg, 1953;
Prima tiparitura din Moldova. Contributie la istoria culturii romanesti din sec. XVII, in Buletinul Bibliotecii Romane, I, Freiburg i. Br., 1953;
Un Homenaje de la Universidad Mendocina al ilustre investigador y maestro Fritz Kriiger, in Cuget romanesc,UI, 1953;
Contributia romanilor la progresul cultural al slavilor, ibidem. III, 1953;
Xenopol in edi(ie de exil. ibidem, III, 1953;
Originea lui Xenopol, ibidem, III, 1953;
Eminescu, ibidem, III, 1953;
Reabilitarea lui Atitla. ibidem, III, 1953;
„Dictator, tiran, hingher si tilhar", ibidem, III, 1953;
Amintiri literare de Parnfil Seicaru, ibidem,
III, 1953;
Emil Panaitescu, ibidem.lll, 1953;
„Teologia Colindelor, ibidem, III, 1953;
Ortografia limbii romane, ibidem, III, 1953;
Un studiu politic al Principelui Nicolae, ibidem, III, 1953;
Un prieten dat uitarii (Matthias Friedwagner). ibidem, III, 1953;
Polemica confesionala, ibidem, III, 1953;
Antecedentes latinos del tema literario de ,. Fonte-frida", in Anales de Filologia Clasica, VI, Buenos Aires, 1954;
De Tommaseo y sobre Tommaseo en
el epistolario inedita de G. I. Ascoli. in Estudios dedicatas a Menendez Pidal. V, Madrid, 1954;
Epistolario inedita de I87S sobre una nueva edi-cian de la Gramatica de Friedrich Diez. in Homenaje a Frit:. Kriiger. II, 1954;
Contributia romanilor la progresul cultural al slavilor, in Cuget romanesc, IV, 1954;
„Nota despre Miguel D. Etchebar-ne". ibidem. IV, 1954;
Romanii in monumente literare si istorice din Evul Mediu, ibidem, IV, 1954;
Participare romaneasca la „ Homenaje a Fritz Kriiger", ibidem, IV, 1954;
„Soldi Rumania", ibidem,
IV, 1954;
Tara de departe, ibidem. IV, 1954;
Injlu-jos de Benedetto Croce sobre la linguistica contem-poranea, in Homenaje a Benedetto Croce, Buenos Aires, 1954;
Bibliografia croceana (1953-l955), ibidem, Buenos Aires, 1954;
Afirmari romanesti pe plan cultural international. in Cuget romanesc, V, 1955;
Publicatii rare sau necunoscute si documente inedite despre limba si poporul romanesc, l-5, ibidem. V, 1955: G. Pascu, ibidem, V, 1955;
Claudiu Isopescu, ibidem, V, 1955;
Adaos despre „Originea romaneasca a savantului Mecinikov", ibidem, V, 1955;
Persista nelinistea in biserica libera, ibidem.
V, 1955;
„Franz Lisz.t si neamul romanesc", ibidem, V, 1955;
Ortodoxia in exil. Persista nelinistea in biserica libera, in Solia - The Herald, XXI, 1956;
Les plus anciennes allusions aux Roumains dans la Litteratureprovcncale, in Actes et mamoires du 1" Congres International de Langue et Litterature du Midi de la France, Avignon, 1957;
Episcopatul romanesc din America in lumina canoanelor si a istoriei, Buenos Aires, 1957;
Stiinta romaneasca la loc de frunte in celebrarea bimilenarului lui Ovidiu, in Cuget romanesc, VI, 1957/1958;
Publicatii rare sau necunoscute despre limba si poporul romanesc, 6-22, ibidem, VI, 1951/1958;
. Restaurarea Academiei Romane, ibidem, VI, 1957/1958;
O prezenta culturala in cultura internationala: Basil Muntea-nu. Notita bibliografica, ibidem, VI, 1957/1958;
Crestaturi pe rabojul culturii romanesti in Argentina, ibidem, VI, 1957/1958;
Divagatii filologice in exil, ibidem, VI, 1957/1958;
Romanii din Buenos Aires in Asociatia „Naciones Sojuzgadas ", ibidem,
VI, 1957/1958;
AORA (Asociatia Organizatiilor Romanesti Anticomuniste din Argentina), ibidem, VI, 1957/1958;
Catun. Date si ipoteze, ibidem, VI. 1957/1958;
Balaur: element trac sau panindoeuro-pean ?. ibidem, VI, 1957/1958;
M. Sadoveanu apostrofeaza pe invadatorii bolsevici, ibidem, VI, 1957/1958;
Memoria lui Andrei Costin onorata de argentinieni, ibidem, VI, 1957/1958;
Lui Iiie Gar-neata la implinirea a 60 de ani, ibidem. VI, 1957/1958;
Romanii din Istria, ibidem. VI, 1957/1958;
Centenarul Unirii: 1859-l959, ibidem, VI, l957/l958;
Societatea Academica Romana, ibidem, VI, 1957/1958;
Romani la conducerea unei alte asociatii de exilati, ibidem. 1957/1958;
Limba, arhiva istorica si oglinda a civilizatiei, in Romania. New York, IV, 1959;
„Tomar el cielo con las manos" en las lenguas romanicas. in Acta Philolo-gica, Roma, II, 1959;
O incercare filologica inedita a lui M. G. Obedenaru. in Noul Album Macedo-Roman, Freiburg, 1959;
Scurt istoric al Comunitatii Ortodoxe Romane din Buenos Aires, in Buletin Informativ. Buenos Aires, 1, 1960;
Ginduri mirene in probleme religioase, ibidem, nr. 1;
nr. 2, 1959;
Rapport sur l'activiti linguistique en Argentine apras la guerre, Louvain-Bruxelles, 1960 (inedit);
Elementsfolcloriques roumains dans le patrimoine culturel europeen, in Revuedes Etudes Roumaines, VII-VIII, Paris, 1961;
Factores orientales, griegos v egipcios en la elaboracion del tema literario de ..Fontefrida", in Humanidades, La Plata, XXXVIII, 1961;
El nombre etnico maurovlachos. Su difusion, significado y evolucion semantica en ia Peninsula Balcanica e Italia, in VI. Internationaler Kongress fiir Namenforschung. Kongressberichte, II, Miin-chen, 1961;
Itinerario europeo e hispano-america-no del tema literario de „Fontefrida", Oxford, 1962;
Un prejufcio persistente en la Lin gii isti ca Romanica referente al prestamo de los numerales, in Preprint of Papers for tlw Ninth International CongressofLinguists, Cambridge-Mass., 1962;
Literatura rumana, in El pensamiento y el mundo de la letras (Enciclopedia „El Ateneo", III), Buenos Aires, 1962;
Un conflicto dialectolagico del siglo pasado. Contribucion a la historia de la filologia retorromanica, in Orbis. Bulletin international de documentation linguistique, XI, Louvain, 1962;
Un problema lingiiistico a proposito del etymon latino de „DEMAS-ADEMAS", Strasbourg, 1962 (inedit);
La suerte en Provenza y Cataluna de un antiguo tema literario derivado de Physiologus, in Filologia, Buenos Aires, VII, 1961;
Li mas antiguajarya mozarabe. Nueva transcripcion e inieipretacion, ibidem, IX. 1963;
Originea romanilor, in Maria Gazdaru, Tara de departe, II, Buenos Aires, 1963;
Cultura romaneasca pe vremea lui Matei Basarab si Vasile Lupii, ibidem, 1963;
Dimitrie Cantemir, ibidem, 1963;
„Mult e dulce si frumoasa", ibidem, 1963;
El „descubrimiento" del dialecto istrorru-mano. Datos desconocidos y documentos ineditos, in Communications et Rapports du Premier Congres International de Dialectologie Generale, I, Louvain, 1964;
Capela, ctitorie, fundatie, parohie, in Buletin informativ, Buenos Aires, 1964;
La tar-tola simbolo religioso, moral y amoroso, in Pets. Fauna y Flora (Buenos Aires), nr. 9, 1965;
Que es la lingiiistica, Buenos Aires, 1966 (reimprimari, ibidem, 1970, 1971, 1973);
La tortota en con-currencia con otras aves, in Pets. Fauna y Flora (Buenos Aires), nr. 11, 1966;
La tonala en el pulpita, ibidem, nr. 14,1966;
Datos nuevospara viejas etimologlas balcanicas, in Acta Philologica, Roma, V, l966;
Controversiasy Documenta* Linguisticas, La Plata, 1967;
Un aventurier dalmatia prin Tarile Romanesti in secolul al XVII-lea, in Buletinul Bibliotecii Romane. Freiburg, I, 1967-l968;
Supuesio privilegia del acusativo latino en la declinaeian romanica occidental, in Romanica, La Plata, nr. 1, 1968;
Perduracion del Genilivo-Dalivo femenino singular en la Latinidad Oriental, ibidem, nr. 1, 1968;
Formacion del plural en espanol, ibidem, nr. 1, 1968;
Centenario de la Filologia Portuguesa, Dos cartas ineditas de Adolfo Coelho, ibidem, nr. 1, 1968;
„Eminescu"y „Odobescu" en la onomastica de los uscocos, ibidem, nr. 1,1968;
Coinciden-cia italiano-bizantina entre dos temas del folklore poetico, ibidem, nr. 1, 1968;
Replica a una nota „critica", ibidem, 1968;
Presentacion del prof. E. Lozovan, ibidem, nr. 1, 1968;
Privilegio del acusativo o sincretismo de los casos en espanol, in Actas del XI Congreso Intemacional de Lingiiistica y Filologia Romanicas, IV, Madrid, 1968;
Tara si Domnul, in Romania. XIV, nr. 105, 1969;
Ensayos de Filologia y Lingiiistica Romanicas, La Plata, 1969;
Los latinos de Oriente en monumentos lite-rarios e historicos de la Edad Media, in Romanica (Buenos Aires), nr. 2, 1968;
Presentacion del Profesor Eugenio Coseriu, ibidem, nr. 2,1969;
Presentacion del Profesor Mircea Eliade, ibidem, nr. 2, 1969;
Presentacion del profesor Hans Flasche, ibidem, nr. 2, 1969;
Cartas de B- P. Hasdeu a llugo Scliuchardt, ibidem, nr. . 1970;
Presentacion del Profesor Giuseppe Francescato, ibidem, nr. 3, 1970;
Presentacion del profesor ManuelAlvar, ibidem, nr. 3, 1970;
Aventuros del latin y origenes de las lenguas romanicas. La Plata, 1971;
Cartas de B. P. Hasdeu a Hugo Scliuchardt, La Plata, 1971;
La Lengua y el origen etnico del Vaivoda moldavo Vasile Lupu, in Romanica, nr. 4,1971;
Vestigios de Bestiarios medievales en las literaturas hispanicas e iberoamericanas, in Romanistisches Jahrbuch, XXII, 1971;
Antiguas referencias sobre el dialecto istrorrumano, in Romanica (Buenos Aires), nr. 4, 1971;
El adverbio arcaico „ Y" en el lenguaje gau-chesco, ibidem, nr. 4, 1971;
Gazda „kerosen" en rumano? El patronimica Ga'daru, ibidem, nr. 4, 1971.


REFERINTE CRITICE:
Nydia G. B. de Fernandez Pereriro, Bibliografia de las publicaciones de D. Gazdaru, in Romanica (Buenos Aires), V, 1972;
J. Diaz Ve1ez, ibidem.