Dragomir Horomnea biografia
Dragomir Horomnea opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
HOROMNEA Dragomir, se naste la 13 mart. 1939, comuna Vladeni, judetul Botosani.
Prozator si dramaturg.
Fiul lui Ilie Horomnea si al Haretei (n. Vasiliu), invatatori.
Liceul Militar „Dimitrie Cantemir" din Breaza (bacalaureatul in 1957): Scoala de Ofiteri Activi (arme intrunite) din Sibiu (trecut in rezerva in 1959). Muncitor necalificat pe diverse santiere (1959-l962); student la Facultatea de Filologic a Univ. din Iasi (licenta in 1967).
Redactor si sef de sectie la revista Viata studenteasca (1967-l971); redactor la Scinteia tineretului (197l-l979) si la Munca de partid (1979-l989). in 1984, dupa aparitia volum I al romanului Drumul Cavalerilor (1983), e scos din presa pentru denigrarea socialismului. Curier la Loto-Pronosport (1984-l989); redactor la ziarul Romania libera (neavind drept de semnatura, foloseste pseudonimul Nicolae Paun).
Debuteaza cu versuri in revista Pionierul(1952); debut editorial cu volum de povestiri stiintifico-fantastice Monstrii lui Prasad (1972), urmat, in acelasi gen, de volum O suta de ani (1973); autorul a doua romane: Cer cuvintul(1911) si Drumul Cavalerilor, acesta din urma retras din circulatie din dispozitia Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste. I s-au jucat piesele de teatru Cer cuvintul, dramatizare a romanului omonim (Teatrul de Stat din Botosani, stagiunea 1978/1979 si Teatrul de Stat din Timisoara, sectia maghiara, stagiunea 1980/1981) si Tren fara intoarcere (Teatrul de Stat din Botosani, stagiunea 1981/1982). A publicat piesa de teatru Audienta in revista Teatrul (1980) si este autorul scenariului filmului de lung metraj Dincolo de orizont (1979), in regia lui St. Traian Roman.
Dupa doua volume de povestiri stiintifico-fan-tastice (Monstrii lui Prasad, 1972: O suta de ani. 1973), II. se consacra romanului (si, in paralel, dramaturgiei) cu tematica contemporana, in spiritul literaturii socio-politice a obsedantului deceniu. Aparut in 1977 cu o prezentare semnata de Marin Preda", romanul lui II. Cer cuvintul n-a insemnat dccit un titlu nou adaugat la bibliografia, deja bogata, a romanului politic contemporan. Pe zeci de pagini, autorul prezinta sedinta unei organizatii de baza desfasurata in trei etape, carora Ie corespund cele trei parti ale romanului. Discutiile interminabile evolueaza de cele mai multe ori in cerc, neizbutind decit anevoie sa miste actiunea inainte.
Totusi dialogul, a carui aita prozatorul o stapineste bine, da cartii o vioiciune particulara, caci dinamismul replicilor tine treaza pina la capat atentia cititorului. Pornind de la o viziune in esenta teatrala, Dragomir Horomnea concepe cele trei parti ale romanului ca pe trei acte ale unei drame politice. Pe masura ce lectura inainteaza se inmultesc si vocile narative, oamenii sint cuprinsi de o frenezie neverosimila a luarilor de cuvint, venind cu noi judecati si interpretari, adaugind alte episoade la cele existente. Mizind pe o tehnica a dezvaluirilor treptate, autorul prezinta la intervale bine gindite fatete necunoscute ale lucrurilor, introduce detalii suplimentare, capabile sa puna faptele daca nu intr-o lumina diferita, atunci intr-una mai clara. Procedeul prin care autorul incearca sa atenueze schematismul maniheist consta in a-si pune eroii pozitivi in situatii de ambiguitate, accep-tind ca ei pot savirsi unele greseli, dar numai greseli virtuale, incerte, neduse pina la capat sau corectate la timp. Ca in orice roman politic, se fac referiri la evenimente ale istoriei contemporane (razboiul, colectivizarea agriculturii, luptele duse de Securitate in munti), perspectiva ideologica fiind, bineinteles, aceea a deceniului al optulea. Cea de-a doua directie stilistica a romanului, mult mai bine reprezentata, consta in folosirea unui limbaj popular, bogat in regionalisme si in expresii familiare ce dau naratiunii o savoare deosebita. Drumul Cavalerilor (I, 1983), proiectat in mai multe volume, se mentine in limitele aceleiasi formule epice, putind fi asezat in seria romanelor publicate in deceniile al optulea si al noualea de scriitori precum Marin Preda, Petre Salcu-deanu, Auguslin Buzura. Dinu Sararu, Ion Lancranjan. intre personaje, un loc important il ocupa si de aceasta data activistii de partid, situati pe trepte diferite ale ierarhiei politice si avind orientari ideologice diferite.
Conflictul in jurul caruia se structureaza intreaga materie a primului volum este inspirat din istoria interna a partidului, asezind fata in fata vechii comunisti, supravietuitori ai anilor '50, cu tinerii inaltati in functii dupa . Finalul, scris intr-o nota triumfalista, da satisfactie acestora din urma. in paralel, prozatorul evoca o lume traditionala, reprezentata prin figura unui taran de tip arhaic, tata neinduplecat si autoritar, insa mai putin senin decit Ilie Moromete, modelul sau indepartat. Daca romanul politic dezvaluie o atractie mereu vie spre mascarada, paginile consacrate vietii rurale, prin scenele de cruzime pe care le contin, trag naratiunea in sfera literaturii de senzatie. Fascinat de prestigiul maestri lor, Dragomir Horomnea inainteaza pe o cale mult batatorita in romanul contemporan, scriind o proza in mare masura ideologizata, cu numeroase trimiteri la istoria ultimilor treizeci de ani.
OPERA:
Monstrii lui Prasad, povestiri. Bucuresti, 1972;
O suta de ani, povestiri, Bucuresti, 1973;
Cer cuvintul, roman, Bucuresti, 1977;
Drumul Cavalerilor, roman, I, Bucuresti, 1983. |
REFERINTE CRITICE; N. Ciobanu, in Luceafarul, nr. 25, 1977; E. Simion, ibidem, nr. 51, 1977; E. Vasilescu. in Scinteia, nr. 10 973, 1977; Alex. Slefanescu, in Romania literara, nr. 28, 1977; L. Ulici, ibidem, nr. 33, 1977; G. Genoiu, in Contemporanul, nr. 31, 1979; idem. in Ateneu, nr. 138, 1979; I. Zamfirescu, in Teatrul, nr. . 1979; V. Silvestru, in Romania literara, nr. 32,1979;C. Paiu, ibidem, nr. 36, 1982; C. Paraschivescu, in Teatrul, nr. 7-8, 1982.
|
