Dorina Grasoiu biografia
Dorina Grasoiu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
GRASOIU Dorina, se naste la 15 oct. 1945, Bucuresti.
Istoric literar.
Fiica lui Titus Coltea. functionar, si a Manei (n. Furculescu), sora medicala. Sotia lui Liviu Grasoiu.
Studii elementare si liceale la Bucuresti (1963); licentiata a Facultatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1968). Doctor in filologie (1980). Cercetator la Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu" al Acad. (din 1968).
Autoare a unor monografii dedicate procesului afirmarii lui Tudor Arghezi in constiinta publica („Batalia" Arghezi, 1984) si personalitatii lui Mihail Sebastian (Mihail Sebastiatt sau ironia unui destin, 1986), coautoare a sintezelor Literatura romana contemporana (I, 1980), Literatur Rumaniens, 1944 bis 1980 (1983), Atitudini si polemici in presa literara interbelica (1984) etc.
Colaboreaza la Revista de istorie si teorie literara, Romania literara, Limbasi literatura etc.
Istoric literar format la scoala lui Paul Cornea si O. Papadima, cu un demers metodic si aspiratia spre epuizarea surselor, Dorina Grasoiu a parcurs intregul teritoriu al literaturii romane moderne, de la studiul sociologic al stratificarii publicului si a cititorilor din primajumatate a secolului trecut, la investigatia tinerilor poeti lirici din anii '.
Cele mai semnificative contributii ale sale sint totusi plasate in spatiul literaturii interbelice, unde bogatia datelor si complexitatea problemelor ii ingaduie sa-si desfasoare spiritul analitic si investigator, punind in discutie si rejudecind unele importante procese literare ale epocii, cu semnificativ ecou ideologic si politic, dar in care literatura propriu-zisa nu este exclusa. „Batalia" Arghezi („Batalia" Arghezi, 1984) sau procesul existentei si luptei pentru afirmare a lui M. Sebastian (Mihail Sebastian sau ironia unui destin, 1986) sint reconstituiri bazate pe o foarte serioasa ancheta bibliografica si arhivistica, care isi propun nu numai sa epuizeze dosarul cauzei, ci si sa analizeze intreaga atmosfera a epocii si radacinile sociologice sau istorice ale unui conflict in care personalitatile analizate sint, dincolo de destinul lor individual, simbolurile unor cauze care implica frontul mai larg al literaturii romane: modernisti si traditionalisti, morala si arta, credinta si religia ca institutie in cartea despre Arghezi. Generatia '27, national si etnic in literatura, problema alteritatii, in special cazul scriitorilor evrei etc. in cartea despre Sebastian.
Tabloul colorat si vioi al terenului pe care s-a dus „batalia" lui Arghezi si pentru Arghezi cu incursiuni lamuritoare in pozitiile si chiar in sistemul criticilor interbelici participanti exprima nu numai o reusita, ci si gasirea unui stil; ceea ce a fost posibil pentru Arghezi nu s-a mai putut reedita pentru Sebastian, scriitor ale carui texte si atitudini implicau o dezbatere ideologica imposibil de purtat in conditiile in care nici macar continutul acestor texte nu putea fi rezumat. Cartea, care pare sa fi suferit amputari pentru a putea sa apara, trebuie astfel sa se limiteze la generalitati si expresii perifrastice, tocmai acolo unde dezbaterea se pregatea sa coboare in concret; ramine insa o sinteza profitabila, insotita de o bibliografie impresionanta.
OPERA:
„Batalia" Arghezi, Cluj-Napoca, 1984;
Mihail Sebastian sau ironia unui destin, Bucuresti, 1986.
|
REFERINTE CRITICE:
Al. George, in Romania literara, nr. 32, 1984: I. Simut, in Steaua, nr. 1, 1985;
E. Simion, in Romania literara, nr. 48, 1986;
D. C. Mihailescu, in Steaua, nr. 1, 1987;
E. Manu, in Contemporanul, nr. 31, 1987.
|
