Dora Pavel biografia
Dora Pavel opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PAVEL DORA.
Poeta. De asemenea, prozatoare si publicista.
S-a nascut la 29 iunie 1949 in Sintandrei-Deva (Hunedoara).
Este fiica lui Eugen Voicu si a Vioricai (nascuta Pop). Urmeaza studiile liceale la Deva (1960-l964). Este licentiata a Facultatii de Litere a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj (i969).
A fost profesoara la Alba-Iulia si Deva si cercetatoare la Institutul de Lingvistica si Istorie Literara din Cluj. Din 1990 a inceput sa realizeze emisiuni literare la Studioul Teritorial de Radio Cluj.
Debuteaza publicistic cu poezie in revista "Steaua" (1972). Debutul editorial se produce cu ciclul Antescriptum inclusa in volumul colectiv Alpha '84 (Ed. Dacia, 1984).
Colaboreaza cu poezie, proza si interviuri la revistele: "Tribuna", "Steaua", "Contrapunct", "Apostrof, "Contemporanul. Ideea europeana", "Romania literara", "Poesis", "Familia", "Luceafarul", "Unu", "Vatra", "Viata Romaneasca", "Observator cultural" s.a. Dupa debut, a publicat volumele de versuri: Naratiuni intimplatoare (Ed. Dacia, 1989); Poemul deshumat (Ed. Dacia, 1994); Creier intermediar (Ed. Cogito, 1997); muncile lui don quijote (Ed. Paralela 45, 2000) si volumul de proza intoarce-te, Esthera. Cinci povestiri (Biblioteca Apostrof, 1999).
Este prezenta cu poezii traduse in limbile engleza si suedeza in antologiile: Young Poets of a New Romania (Forest Books, London & Boston, 1991), Transilvanian Voices. An Anthology of Contemporan Poets of Cluj-Napoca (The Center for Romanian Studies, Iasi, 1997), Vid Tystnadens Bord. O panorama a poeziei romane din intreaga lume (antologie alcatuita de Ion Milos, Ed. Symposion, Stockholm, 1997). Lucreaza ca si redactor la Studioul Teritorial de Radio Cluj si la revista "Apostrof.
Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si a Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania.
Despre poezia autoarei au formulat opinii critice: Laurentiu Ulici ("Romania literara", nr. 7/1985); Petru Poanta ("Tribuna", nr. 7/1985) si in Dictionar de poeti. Clujul contemporan (Fundatia Culturala Forum, 1998); loan Pintea ("Vatra", nr. 7/1985); loan Moldovan ("Familia", nr. 9/1989); Ion Buzera ("Ramuri", nr. 10/1989); Alex. Stefanescu ("Romania literara", nr. 45/1989); Victor Felea ("Tribuna", nr. 9/1990); Traian T. Cosovei ("Contemporanul. Ideea europeana", nr. 45/1991); Marian Popa ("Literatorul", nr. 48/1994, "Apostrof, nr. 10-ll-l2/1994); Iulian Boldea ("Steaua", nr. 4-5/1995 si in volum Metamorfozele textului, Ed. Ardealul, 1996); Ion Pop ("Apostrof, nr. 3/1998); Stefan Firica ("Observator cultural", nr. 5/2000) s.a.
Referinte critice:
"Dora Pavel () mi se pare surpriza acestei antologii [Alpha '84]: o sensibilitate aparte, de tipar sceptic, asociata unei luciditati necrutatoare, scormonind pina la ultima semnificatie miezul existentei, cu ceva de dialectica sartriana in gindire si in reprezentari, intr-o modalitate discursiva de exprimare, incitanta prin fondul de reflectii si expresiva prin adecvare"
(Laurentiu Ulici, "Romania literara", nr. 7/1985)
"Versurile cuprinse in Naratiuni intimplatoare sint traversate de firul unei emotii atent cenzurate de cerebralism; confesiuni si fragmente dintr-un jurnal ce apartine deopotriva afectului si memoriei sint redate poeziei fara «farmecul» inscenarilor liricii feminine, ci, dimpotriva, cu o indiferenta virila, jucata."
(Traian T. Cosovei, "Contemporanul. Ideea europeana", nr. 45/1991)
"e vorba de o poezie ce nu-si ascunde statutul ei livresc, o poezie dominata de stari precumpanitor intelectuale, in care efectele sint filtrate prin retortele conceptualului (). Dincolo de trairile imediate ale poetei, acelea provocate de impactul cu realitatea, putem banui o anume propensiune spre transcendent si poate ca aici sta miza acestei poezii, in ceea ce e sugestie si miraj indemonstrabil si inefabil."
(Iulian Boldea, "Steaua", nr. 4-5/1995)
"sub aparenta austeritate a textului vizind concentrarea reflectiei si pregnanta punctuala a «notatiei» senzoriale se ghiceste o stare de tensiune permanenta, o crispare, un inconfort; iar discontinuitatile studiate ale discursului, cu salturi asociative lasate adesea suspendate, obliga la o particulara incordare a gindului si imaginatiei pentru a reconstitui traseul spre expresie. () Versurile sale isi individualizeaza timbrul in spatiul dificil de echilibrat dintre grafia nervoasa a «ideii» si tulburea vitalitate de lectura expresionista"
(Ion Pop, "Apostrof, nr. 3/1998)
|
