Dimitrie Vatamaniuc biografia
Dimitrie Vatamaniuc opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
VATAMANIUC Dimitrie, se naste la 25 sept. 1920, Sucevita, judetul Suceava.
Istoric si critic literar.
Fiul muncitorului forestier Ioan Vatamaniuc si al Iustinei (n. Cazacu).
Licenta in istoria literaturii romane modeme, estetica literara si istoria romanilor, Cluj, 1947; doctor in stiinte filologice, 1957 (lucrarea de doctorat despre I. Popovici-Banateanul, coordonator stiintific G. Calinescu). Debut cu nuvela Intre primari in ziarul Bucovina din Cernauti, 1943; Colaboreaza la: Bucovina literara, Lupta Ardealului, Faclia Ardealului, Steaua, Tribuna, Romania literara, Caietele Eminescu, Manuscriptum s. a. Intre 1964 si 1974, redactor sef la Buletin de informare. Teoria si istoria literaturii si artei si la Revista de referate, recenzii si sinteze. Teoria si istoria literaturii si artei; cercetator la Muzeul Literaturii Romane. Editeaza intre 1967 si 1976 Operele lui Ioan Slavici, volum I-VIli, apoi alte ed. din scrieri de G. Calinescu , I. A. Lapedatu si Dimitrie Vatamaniuc Braniste. A publicat mai multe volum de studii monografice (/. Popovici-Banateanul, 1959; G. Cosbuc, 1967; Ioan Slavici, 1970; Ion Agarbiceanu, 1970) si biobibliografii adnotate (Ioan Slavici, 1973; Ion Agarbiceanu, 1974; Lucian Blaga, 1976). Eminescolog, preocupat de studiul biografiei poetului, al activitatii sale publicistice (Publicistica lui Eminescu. 1870-l877, 1985; Eminescu. Manuscrisele, 1988).
Desi in artu) debutului (1943) s-a aratat preocupat de creatia originala (publicind in paginile Bucovinei o nuvela, apoi o schita, Domnul inginer sef si poeziile E toamna, Rondelul cocorilor ce pleaca), Dimitrie Vatamaniuc s-a dedicat in continuare exclusiv cercetarii literare. Caracteristic pentru intreprinderile sale monografice ramine efortul de a fundamenta opera pe amanuntita descriere a vietii si activitatii autorilor.
Astfel, investigarea relatiilor lui I. Popovici-Banateanul cu diferite medii ale meseriasilor din Transilvania vine in sprijinul ideii ca prozatorul este creator al unui tip de muncitor in literatura noastra, in defavoarea activitatii sale de cercetator al folclorului (considerata de mai mica importanta). in Ion Agarbiceanu, pe linga elucidarea biografiei, se evidentiaza varietatea tipologiilor din povestiri si diversitatea problematicii din perspectiva unui scriitor care a facut dovada unei foarte bune cunoasteri a umanului. De asemenea, numai dupa ce demistifica unele legende create in jurul persoanei lui George Cosbuc", Dimitrie Vatamaniuc poate trece la sustinerea poeziei si la delimitarea etapelor de creatie. Pina sa ajunga la a-l considera pe Slavici un Aufklarer si sa remarce arta lui de fin analist, oferind aprecieri si clasificari academice, autorul va realiza volumulIoan Slavici si lumea prin care a trecui (1968), bazat pe o documentare sociologica si biografica exceptionala. Chiar daca nu sint exhaustive, bibliografiileIoan Slavici (1973), Ion Agarbiceanu (1974) si Lucian Blaga (1976) se constituie ca instrumente de lucru exemplare, impresionante prin amploarea lor. Eminescolog reputat, Dimitrie Vatamaniuc a contribuit la editarea unor volume de Opere, la cunoasterea perioadei de formare a marelui poet si a activitatii sale publicistice.
OPERA:
Subiect de nuvela. Bucuresti, 1956;
I. Popovici-Banateanul, Bucuresti, 1959;
G. Cosbuc. O privire asupra operei literare, Bucuresti, 1967;
loan Slavici si lumea prin care a trecut, Bucuresti, 1968;
loan Slavici. Opera literara. Bucuresti, 1970;
Ion Agarbiceanu, Bucuresti, 1970;
Nuvela istorica romaneasca in secolul al XlX-lea, antologie, pref. si note de ~, Bucuresti, 1972;
loan Slavici, biobibliografie, Bucuresti, 1973;
T. Bugnariu, I. Donisa si ~, loan Slavici. 1848-l925, bibliografie, Bucuresti, 1973;
Ion Agarbiceanu, biobibliografie, Bucuresti, 1974;
E. Gluck, G. Neamtu si ~, Studii si documente privind activitatea lui loan Slavici, I-II, Arad, 1976;
Lucian Blaga, biobibliografie, Bucuresti, 1976;
Publicistica lui Eminescu. 1870-l877, Iasi, 1985;
Eminescu. Manuscrisele: Jurnal al formarii intelectuale si al largirii orizontului stiintific, Bucuresti, 1988.
|
REFERINTE CRITICE:
M. Bucur, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3, 1969;
A. Sasu, Progresii, 1972;
I. Oarcasu, Destine si valori, 1974;
M. Zaciu, in Romania literara, nr. 39, 1977;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 25, 1986;
Th. Codreanu, in Luceafarul, nr. 46, 1988;
Ioana Bot, in Tribuna, nr. 2, 1989;
A. Ruja, in Orizont, nr. 4;
24, 1989;
E. Simandan, ibidem, nr. 30, 1989. |
