Dan Zamfirescu biografia
Dan Zamfirescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ZAMFIRESCU Dan, se naste la 21 dec. 1933, Bucuresti.
Istoric literar si publicist.
A facut studii superioare la Institutul teologic din Sibiu si Bucuresti, apoi la Facultatea de Lb. slave. Doctor in filologie.
A debutat in 1962 in revista Luceafarul.
Redactor la Romanoslavica, apoi la Contemporanul. Colaboreaza si la Gazeta literara, Romania literara, Ateneu, Scinleia, Scinteia tineretului, Romania libera, Saptamina, Flacara, Viata studenteasca s. a. A publicat voi.: Studii si articole de literatura romana veche (1967), Romania pamint de civilizatie si sinteza (1969), Atitudini (1970), Spre noi insine (1971), Neagoe Basarab si invataturile catre fiul sau Teodosie (1973), Istorie si cultura (1975), Permanenta patriei (1975), Independenta si cultura (1977), Via magna (1979), N. Iorga. Etape catre o monografie (1981), Contributii la istoria literaturii romane vechi (1981), Accente si profiluri (1983). in activitatea publicistica a abordat chestiuni variate, privind istoria si actualitatea culturii si literaturii romanesti.
Cunoscator avizat al asa-numitei „epoci vechi" a literaturii noastre, Dan Zamfirescu s-a remarcat la inceput prin opera de editor si comentator al invataturilor lui Neagoe Basarab, dind prima editie stiintifica, calauzita de criterii texto-logice modeme, a versiunii romanesti (1970, in colaborare cu Florica Moisil si G. Mihaila) si, prin studii reluate si finalizate intr-o carte din 1973 propunind o redimensionare a acestei lucrari in cuprinsul nu numai al literaturii romane, ci si al celei sud-est europene.
Antologia de Literatura romana veche, publicata in 1969, in colaborare cu G. Mihaila, ca si volumul de Studii si articole de literatura veche (1967), il recomandau si ele ca un studios avizat al acestui domeniu. Publicistica sa, pe teme culturale si literare, adunata in mai multe volume (Romania pamint de civilizatie si sinteza, 1969; Atitudini, 1970; Spre noi insine, 1971; Istorie si cultura, 1975; Accente si profiluri, 1983) este calauzita si ea de citeva teme recurente: punerea in lumina a originalitatii formulei culturale romanesti din toate epocile, reevaluarea etapelor ei mai vechi in comparatie cu fundalul european, definirea citorva „permanente" ale istoriei si culturii noastre si accentuarea rolului operelor monumentale si al personalitatilor de sinteza, incercarea de a legitima ideea de „protocronism" romanesc s.a.
OPERA:
Studii si articole de literatura romana veche, Bucuresti, 1967;
Romania pamint de civilizatie si sinteza. Articole si reportaje, Bucuresti, 1969;
Atitudini, Bucuresti, 1970;
Spre noi insine. Eseuri despre problemele culturii romane actuale. Bucuresti, 1971;
Neagoe Basarab si invataturile catre fiul sau Teodosie. Probleme controversate. Bucuresti, 1973;
Istorie si cultura, Bucuresti, 1975;
Permanenta patriei, Bucuresti, 1975;
Independenta si cultura. Bucuresti, 1977;
Via rmgna, Bucuresti, 1979;
N. Iorga. Etape catre o monografie, Bucuresti, 1981;
Contributii la istoria literaturii romane vechi, Bucuresti, 1981;
Accente si profiluri (J963-J983), Bucuresti, 1983;
Un om pentru istorie, Bucuresti, . |
REFERINTE CRITICE:
M. Tomus, in Tribuna, nr. 2, 1971;
Doina Curticapeanu, in Steaua, nr. 9, 1973;
Al. Dobrescu, in Convorbiri literare, nr. 13, 1973;
A. Roman, in Viata Romaneasca, nr. 12, 1975;
I. Adam, in Transilvania, nr. 8, 1976;
G. Arion, in Flacara, nr. 15, 1977;
M. Muthu, in Transilvania, nr. 10, 1977;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 46, 1980;
I. Purcaru, in Flacara, nr. 44, 1981;
M. Diaconescu, in Luceafarul, nr. 25, 1981;
C. Sorescu, in Saptamina, nr. 541, 1981;
D. Ciachir, in Luceafarul, nr. 51, 1983;
Al. Dobrescu, in Convorbiri literare, nr. 8,1983;
M Ungheanu, in Luceafarul, nr. 33,1984;
. Cristoiu. Lumea literaturii, 1986;
A. Silvestru in Arges, nr. 5, 1989.
|
