Dan Simonescu biografia
Dan Simonescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
SIMONESCU Dan, (numele la nastere: Simon), se naste la 11 dec. 1902, Cimpulung Muscel -m. 10 mart. 1993, Bucuresti.
Bibliograf si istoric literar.
Fiul lui Ion Simon, functionar, si al Ecaterinei (n. Slavescu).
Termina liceul la Pitesti (1921); licentiat in litere la Univ. din Bucuresti (1924), doctor in litere (1938), cu stagii de specializare la Atena (1934) si Paris (1937; 1939); prof. secundar (din 1925), asist. univ. (din 1927), prof. la Univ. din Iasi (din 1942), cercetator stiintific principal la Institutul de Istorie „N. Iorga" din Bucuresti (din 1952), prof. la Institutul pedagogic din Bucuresti (din 1963) si apoi la Univ. (din 1969 pina la pensionare, in 1972).
Debuteaza editorial cu incercari istorico-literare (1926).
Publica volum Viata literara si culturala a Manastirii Cimpulung (Muscel) in trecut (1926), Istorie literara in recenzii (1936), Romanul popular in literatura romana medievala (1965), Teoria bibliografiei (1976), Contributii: literatura romana medievala (1984) etc. Cercetator scrupulos al literaturii romane vechi la confluenta cu fenomenul cultural, a dat si contributii importante privind literatura de la inceputul sec. al XlX-lea, mai ales asupra lui M. Kogalniceanu , a carui opera a editat-o.
Elev si continuator al lui Bianu si Cartojan , Dan Simonescu se consacra de timpuriu cercetarii literaturii romane vechi si disciplinelor conexe intr-o gama foarte larga care merge de la istoria cartii si a tiparului pina la literatura comparata. Ca bibliolog, principala sa realizare ramine contributia substantiala la terminarea monumentalei Bibliografii romanesti vechi, din care redacteaza ultima parte a volumului III (1936) si a volumului IV (1944); ca teoretician al disciplinei pe care o preda la Bucuresti, in ultimii ani inainte de pensionare, publica in 1976 un manual de Teoria bibliografiei. intre aceste date, pe parcursul a mai mult de patru decenii, publica numeroase alte contributii de amanunt, dintre care se detaseaza studiile despre cartile arabesti tiparite in tara noastra in secolul al XVIII-lea (1938, in colaborare cu parintele sirian Emil Muracade, 1964; 1967), despre catehismul sibian din 1544, despre relatiile tiparului sirb cu cel romanesc, vechi calendare de la Bucla. Coresi, tipografiile din Bucuresti, Neamt etc.
In domeniul propriu-zis al literaturii vechi, atentia sa se indreapta'mai ales asupra epocii pe care Cartojan a numit-o „a influentei grecesti", calificind, mai degraba o atmosfera culturala decit un raport dinamic permanent Mai ales in domeniul istoriografiei contributiile sale sint numeroase si importante, punind in valoare surse documentare si redactii nefolosite inca, dar si elemente de structura precum spiritul critic al cronicarilor, raporturile dintre cronicile interne si izvoarele straine (Balthasar Walter si cronicarii munteni, Istoria lui Matei al Mirelor si compilatia lui Axinte Uricariul etc.). Dintre numeroasele editii pe care le-a ingrijit (pseudo-Amiras, stolnicul Const. Cantacuzino , Radu Popescu , ultimele in colaborare) trebuie remarcata cea de Cronici si povestiri romanesti versificate, care demonstreaza inflorirea genului in secolul al XVIII-lea si totodata tendinta de modificare a gustului public pe care acestea o atesta, a felului in care istoria devine treptat materie de'literatura. In domeniul literaturii de colportaj, este adeptul opiniei ca „romanele populare au devenit opere literare nationale", insasi selectarea lor si „prelucrarea creatoare" fiind dovezi ale adaptarii integrale la specificul national.
Clasificarea acestor „romane populare" propune categorii tematice: pseudo-istorice (Alexandria, Istoria Troadei), „ale intelepciunii populare" (Esop, Bertoldo), „moralizatoare" (Archirie, Halima) si „cavaleresti" (Erotocrit, Imberie). in afara excelentei antologii din cartile populare din 1963 (cu I. C. Chitimia ), a mai editat separat Alexandria, Halima, Legenda lui Afroditian, a studiat scrierile despre sibile, manuscrisele din Biblioteca Centrala Universitara din Iasi etc. Editia condicii de ceremonial a logofatului Gheorgachi (1759), impreuna cu studiul care o insoteste, deschide o noua cale in cercetarea istorica, autorul atragind atentia asupra pretioaselor elemente culturale, etnografice si folclorice din text. Aceeasi temeinica cunoastere a surselor documentare si a scrierilor epocii duce la descoperirea unor scrieri ignorate ale lui Kogalniceanu , se cerceteaza „baza folclorica" a unor texte, limba si stilul, calatoriile sale si aspectul lor cultural.
OPERA:
incercari istorico-literare, Cimpu-lung, 1926;
Viata literara si culturala a Manastirii Cimpulung (Muscel) in trecut, Cimpulung, 1926;
Sibilele in literatura romaneasca. Bucuresti, 1929;
Din istoria presei romanesti: „Republica romana". Bucuresti, 1931;
Istorie literara in recenzii. Bucuresti, 1936;
Bibliografia romaneasca veche, voi. HI (in colab. cu I. Bianu si N. Hodos), Bucuresti, 1936;
Literatura romaneasca de ceremonial: Condica lui Gheorgachi, Bucuresti, 1939;
Lectura particulara si biblioteca scolara (in colab. cu D. Murarasu), Bucuresti, 1939;
Legenda lui Afroditian Persul, cu o pref. de N. Cartojan, Bucuresti, 1942;
Bibliografia romaneasca veche, voi. IV (Completari si indreptari), 1944;
Romanul popular in literatura romana medievala. Bucuresti, 1965;
Codex Aureus, Bucuresti, 1972;
Targoviste, vechi centru tipografic romanesc (in colab. cu V. Petrescu), Targoviste, 1972;
Codex Burgundus, Bucuresti, 1975;
Teoria bibliografiei. Bucuresti, 1976;
Pagini din istoria cartii romanesti (in colab. cu Gh. Buluta), Bucuresti, 1981;
Contributii: literatura romana medievala. Bucuresti, 1984.
|
REFERINTE CRITICE:
M. Popescu, in Convorbiri literare, mart. 1931;
N. Dragan, in Dacoromania, 1934;
I. Breazu, in Daco-romania, 1938;
N. Grigoras, in Cercetari istorice, 1943;
D. Simonescu. Biobibliografie, 1972;
Al. Dutu, in Manu'scriptum, nr. 3, 1976;
C. Vasilescu, in Contemporanul, nr. 11, 1976;
I. C. Chitimia, in Buletinul Societatii de Stiinte Filologice, 1982;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 8, 1982;
G. Mihaila, in Romania literara, nr. 52, 1982;
Al. Zub, in Convorbiri literare, nr. 2, 1983;
I. D. Laudat, in Analele Universitatii „Al. . Cuza", 1983;
idem, ibidem, 1984;
Gh. Bulgar, in Familia, nr. 2, 1985;
D. Pacurariu, in Luceafarul, nr. 14, 1985;
I. C. Chitimia, in Buletinul Societatii de Stiinte Filologice, 1987.
|
