Dan Lungu biografia
Dan Lungu opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
LUNGU DAN
Poet, prozator.
De asemenea, eseist, sociolog.
S-a nascut la 15 septembrie 1969 in Botosani.
Este fiul lui Alexandru Lungu si al Floricai (n. Daneliuc).
In 1995 a absolvit Facultatea de Filosofic sectia Sociologie - Politologie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi. Este membru al gruparii literare "Club 8" din Iasi.
Debuteaza publicistic cu poezie in 1986, in revista "Clopotul" din Botosani. Debutul editorial are loc in 1996 cu volumul de versuri Muchii (Ed. Junimea). Colaboreaza la revistele "Hyperion" (unde este si redactor), "Monitorul Arte" (redactor), "Art-Pano-rama", "Convorbiri literare", "Cuvintul", "Luceafarul", "Sotron", "Calende",
"Timpul" s.a.
Dupa cartea de debut, publica volumul de proza Cheta la flegma (Ed.
OuTopos, 1999).
Este detinatorul premiului Editurii Nemira pentru proza scurta (1997).
A beneficiat de burse Tempus in Franta (Lille), Italia (Perugia), Anglia (Birmingham). A participat la intilnirea tinerilor scriitori din Europa (Krk, Croatia, 1998).
In prezent autorul este asistent universitar la Catedra de sociologie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi.
Este membru al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO al Asociatiei Sociologilor din Romania (ASR) si al Asociatiei Internationale a Sociologilor de Limba Franceza (AISLF).
Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Val Condurache -Un pariu cultural ("Monitorul", 1997), Ioan Holban ("Symposion", 15 ian. 1997); Codrin Liviu Cutitaru ("Timpul", nr. 12/1998 si "Observator cultural", nr. 5/2000); Alex. Stefanescu ("Romania literara", nr. 47/1999); C. Rogozanu ("Observator cultural", nr. 1/2000) s.a.
Referinte critice:
"[Muchii] este cartea de poezie a unui tinar citit pe toata dimensiunea fiintei, european pina in virful unghiilor, complexat doar de prea marea povara a lecturilor sale si de luciditatea-cenzura care nu lasa lirismului nici o vana de secretie. Dan Lungu scrie «din cap», dar in cap i s-au adunat organele si simturile."
(Val Condurache, ••Monitorul", 1997)
"Autoscopia poetului tinde catre disiparea individualitatii (autorialitatii) din cultura postmoderna, avind rezonante mai curind in spatiul euro-american decit in cel autohton. Exact ca la scriitorii sfirsitului de ciclu, tentatia egocentrica este inlocuita pe parcurs de catre preocuparea logocentrica si, prin iradiere, scriptocentrica. () Textul se suprapune codificat existentei, iar. ulterior, lui insusi i se suprapune un alt text, transformind istoria in palimpsest."
(Codrin Liviu Cutitaru, "Timpul", nr. 12/1998)
"Sub un titlu «tare» [Cheta la flegma]. Dan Lungu slringe proze dintre cele mai diverse, unele scrise in cel mai direct limbaj argotic, altele incluzind meticuloase rinduri traditionale. Dificultatea si savoarea lecturii constau in refacerea unei unitati «primordiale» a volumului. Scriitorul iesean isi delimiteaza clar domeniul - viata cotidiana postdecembrista - variind ironic tipurile de scriitura. () Dan Lungu isi exerseaza ironia alaturind perso-najelor-tip (pensionarul, sotul, muncitorul) situatii paradoxale care pot fi gasite la rubrica senzationala a oricarui ziar."
(C. Rogozanu, "Observator cultural", nr. 1/2000) |