Cristian Livescu biografia


Cristian Livescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LIVESCU CRISTIAN

Critic si istoric literar.
De asemenea, cronicar dramatic, publicist.

S-a nascut la 24 decembrie 1945 in Focsani. Este fiul lui Ioan Livescu, inginer constructor, si al Georgetei Livescu (n. Calogera). casnica. A absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii Bucuresti in 1968.

In perioada 1966-l968 conduce Cercul studentesc de teorie si critica literara al facultatii. in 1967 infiinteaza la Casa studentilor din Bucuresti, impreuna cu Dan Mutascu, Dorin Liviu Zaharia si Adriana Bittel, cenaclul "Atlantida". Din 1983 conduce Cenaclul Scriitorilor din judetul Neamt, devenit ulterior Societatea Scriitorilor din judetul Neamt.

Debuteaza publicistic in 1973 in revista "Ateneu" din Bacau cu o cronica la Dictionarul de idei literare al lui Adrian Marino.

Debutul editorial arc loc in 1980 cu volumul Introducere in opera lui Ion Pillat (Ed. Minerva).

Colaboreaza la numeroase reviste literare: "Ateneu" (cronicar literar intre
1973-l989), "Steaua", "Tribuna", "Luceafarul", "Cronica". "Familia".

"Romania literara", "Viata Romaneasca", "Teatrul", "Hyperion", "Asachi".

"Convorbiri literare" (redactor asociat din 1996), "Poezia", "Antiteze"
(membru al colectivului de redactie) s.a.

Dupa debut publica urmatoarele volume: Scene din viata imaginara (Ed.
Cartea Romaneasca, 1982), Voluptatea labirintului (Ed. Timpul. 1995).

Intiiul Eminescu (Ed. Crigarux, 1998). in mai 2000, cu prilejul Anului Eminescu. a participat la Colocviul International "Mihai Eminescu" de la Venetia (Institutul Raman de Cultura si Cercetari Umaniste) cu comunicarea Canonicul Eminescu si paradigma geniilor exilate.

Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul Uniunii Ziaristilor din Romania si diploma de onoare pentru aprofundarea gazetariei lui Mihai Rminescu (1989), premiul "Asachi" pentru o lucrare de tipologie culturala (1993). premiul pentru critica al revistei "Convorbiri literare" (1996), premiul pentru critica al Salonului Editorial "Libris" (1996).

In prezent autorul este consilier la Inspectoratul pentru Cultura al judetului Neamt, fondator si consilier editorial al Editurii Crigarux. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Societatii Scriitorilor din judetul Neamt.

Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Gheorghe Grigurcu -("Familia", 1981); Mircea Muthu - Introducere in opera lui Ion Pillat ("Cahiers roumains d'etudes litteraires", nr. 2/1982): Dan C. Mihailescu -("Luceafarul", 1983, text reluat in "Romanian Books". nr. 2/1983); Laurentiu Ulici (in volum Literatura romana contemporana, Ed. Eminescu, 1985); Eugenia Tudor Anton, (Luceafarul", nr. 35/1995); Vasile Spiridon - Ite si noduri ale fantasticului. Cristian Livescu ("Familia", nr. 10/1996); Nicolae Ciobanu, Ioan Holban, Adrian Alui Gheorghe. Emil Nicolae, G. Badarau. Dan Stanca, Ioan Holban s.a.

Referinte critice:


"Cristian Livescu intelege o atare inclinare catre barochism a autorului Gradinii intre ziduri, notindu-i nu numai «iluzia formala», ci si o teama (poetica, deci substantiala ea insasi) a unui contact angajant (structurat formal) cu «substanta abisala» () Acestei «executari netemperate» a laturii formale i-ar corespunde mereu doar «virtutea de mestesug, de abilitate care imita rigorismul clasic», divulgind «fragilitatea de fond, acumularea de esenta
vizionara»."
(Gheorghe Grigurcu, "Familia", nr. 2/1981)

"Ceea ce captiveaza la acest comentator, al unor texte care au stat. pe drept cuvint, in atentia celor mai importanti exegeti ai literaturii noastre, este un fel de voluptate a demontarii incete, meticuloase a componentelor textului, facuta cu seriozitate."
(Eugenia Tudor Anton, "Luceafarul", nr. 35/1995)

"inarmat cu un limbaj critic elegant. Cristian Livescu dovedeste o cunoastere profunda a reusitelor si neajunsurilor genului fictional pus in discutie, nu se impotmoleste in divagatii, nu cade in plasa paienjenisului teoretic si, poate mai mult decit demontarea mecanismelor de functionare a textelor. il preocupa cauza datatoare de fantastic, pentru a ne lasa cale deschisa interpretarii parabolice, dupa cum am sesizat in prealabil conflictul intre constiinta realitatii si vocea realitatii generatoare de fantastic. Aparenta lipsa de maretie a cotidianului mediocru ne indeamna la reflectie pe seama tendintelor spiritului nostru de a uita ca desenul din covorul realitatii ascunde o intreaga tesatura labirintica cu multiple ite si noduri enigmatice."
(Vasile Spiridon, Ite si noduri ale fantasticului. "Familia", nr. 10/1996)