Corneliu Omescu biografia
Corneliu Omescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
OMESCU Corneliu, se naste la 24 sept. 1936, Ineu, judetul Arad - moare in 12 mai 2001, Bucuresti.
Fiul lui Pavel Omescu si al Margaretei (n. ?).
Prozator. A urmat o Scoala Medie Tehnica de Drumuri si Poduri, apoi Scoala de Ofiteri Chimisti.
A fost, pe rind, maistru, muncitor, topograf, proiectant, controlor tehnic de calitate, redactor la TV, metodist la o casa de cultura etc.
Debut in revista militara inainte (1957) cu o schita.
Colaboreaza la Luceafarul. Debut editorial cu volum de schite si povestiri intre doua trenuri (1965), urmat de alte culegeri similare: Adam evadeaza (1967), Doua povesti de dragoste (1973), intimplari de necrezut (1975), precum si de romanele Pustoaica (1966), Aventurile unui timid (1968), Enigma (1970) etc. In anii '80, alaturi de doua romane de tribulatii sentimentale si profesionale (Impas 1979, si Povestea unui debut, 1986) publica o serie de romane pe teme militare (ofiteri, spionaj, evocari de razboi etc): Toti pentru unul (1982), Clopote sub apa (1984), Mostenirea (1987) etc. Premiul revista Luceafarul pe 1959.
Doi factori genereaza, in principal, dar si limiteaza, proza lui Corneliu Omescu: temperamentul coleric, dublat de o melancolie ce izbucneste pe alocuri in semn de fronda, si, in al doilea rind, experienta de viata, oarecum in genul prozatorilor americani, traversind diverse medii sociale si practicind meserii din cele mai surprinzatoare. Cartile i se alcatuiesc si se succed aparent capricios: nuvele autoscopice, romane de dragoste, pseudo-policier, science fiction, din nou roman de dragoste, apoi proze de evocare a satului copilariei (Buia, undeva linga Arad, cu Muntii Zarandului si Ineul ca zeitati tutelare), romane de aventuri si spionaj s.a.m.d. in fapt, in ciuda diversitatii, unitate exista (si inca la modul limitativ) si rezida in psihologie. Nu atit mediul intereseaza - acesta este de cele mai multe ori un pretext de tensionare a personajului, de declansare a resorturilor sale interioare, - cit trairea propriu-zisa.
Un patos vitalist, de „tinar furios'", pentru care femeia este un soi de „bon sauvage", un Vineri pe linga Robinsonul liber intr-o (nelimitata) captivitate. O foame de existenta, de afirmare a vointei, subminata de convenientele socio-profesionale sau conjugale, o duritate energica, dar marcata de rictusul obosit-sarcastic, un spirit insingurat din orgoliu si scepticism, ironic sau agresiv. In diverse ipostaze, acest erou narator traverseaza majoritatea textelor lui Corneliu Omescu din anii '. La configurarea caracterelor contribuie si frazarea scurta, uneori telegrafica, indecizia si alternarea planurilor narative, relatarea indirecta si dialogul economic, frust, uneori, sau ambiguu, ca si elementele argotice si notatia rapida, intretaiata de monologuri interioare.
Asa se intimpla in nuvela titulara a volumului Intre doua trenuri (povestea unui divort, intr-un stil filmic, de realism psihologic), in Pustoaica (unde prezentul unei iubiri cu aer boem reactualizeaza amintiri sentimentale tragice), in jocul convetie/ inventie ce genereaza unele dintre povestirile din Adam evadeaza (trairi expansive, furii nemotivate, existente stereotipe, alienate), in caruselul unui cuplu pe cit de pitoresc, pe atit de anacronic, din Invidia, in studiul de receptare a unei personalitati din diferite unghiuri (Enigma, succesiune de marturii ocazionate de o moarte misterioasa, procedeu utilizat partial si in Noaptea printre masini) sau in Aventurile unui timid (1968) - poate cea mai izbutita naratiune a autorului - unde „timid" ajunge sa semnifice in ultima instanta realitatea „idiotului" dostoievskian. Aventurile unui cascador (1971) este un roman esuat, cartea unei tinereti avortate, cu un Muky care incaseaza batai in filmele unui Little town american, ce nu convinge nici macar ca pastisa coroziva. La fel, Povestea unui debut (1986) cu oameni de televiziune, ispite erotice si ghinioane, cu filme cenzurate si timidul Aurel Murgu pe post de alter ego al autorului.
Gratuite sint si exercitiile de ingeniozitate din intimplari de necrezut (1975) ort sentimentalismul din Planeta fara memorie (1978), inutila complicare a unei explozii erotice de la 16 ani. O data cu Impas si, mai ales. Toti pentru unul, Corneliu Omescu isi deruteaza din nou cititorul. Si anume prin traditionalism si tezism istorico-patriotico-eticist.
Cuplul erotic devine acum unul dramatic maturizat, peste a carui implinire pluteste fatalitatea, altfel decit se intimpia in jocul suav-cinic din Pustoaica. De pilda. Bogdan si Doina se intilnesc dupa zece ani, fiecare divortat, privat de bucuria de a trai linga propriul copil. Tot tema intoarcerii, de data aceasta din ratiuni justitiare, in trecut, genereaza romanul Toti pentru unul (1982), carte interesanta, poate, prin varietatea tipologica, figuri convingatoare, in ciuda schematismului epic. Artificiale pina la limita caricaturalului sint romanele cu ofiteri, evocari din al doilea razboi mondial, occidentali care se conving ca, in Romania, „comunistii sint cu totul altfel decit miriie tata cu gasca lui de bautori de bere" (din Germania - se naste lan.), tarani exemplari, avioane americane prabusite in Muntii Zarandului, horthysti si romani in linia lui Titus Popovici din Setea, comori ingropate, tancuri si ocupatie germana dupa Diktatul de la Viena etc, etc: Muntii nu cad (1989), Mostenirea (1987) s.a. Cum - ca la manual - declara autorul: „imi place sa scriu romane despre dragoste, despre munca, despre diferite situatii-limita prin care trec oamenii in setea lor de perfectiune si frumos".
OPERA:
Intre doua trenuri, nuvele. Bucuresti, 1965;
Pustoaica, roman. Bucuresti, 1966;
Adam evadeaza. Sase povestiri si un roman scurt, Bucuresti, 1967;
Aventurile unui timid, roman. Bucuresti, 1968;
Enigma, roman, Bucuresti, 1970;
Aventurile unui cascador, roman, Bucuresti, 1971;
Doua povesti de dragoste. Bucuresti, 1973;
intimplari de necrezut. Parodii stiintifico-fantastice. Bucuresti, 1975;
Noaptea printre masini, roman. Bucuresti, 1977;
Planeta fara memorie. Jurnalul unei adolescente nascuta in Cosmos, Bucuresti, 1978;
Impas, roman. Bucuresti, 1979;
Toti pentru unul, roman, Bucuresti, 1982;
Clopote sub apa, roman, Bucuresti, 1984;
Povestea uni debut, roman, Bucuresti, 1986;
Mostenirea, roman, Bucuresti, 1987;
Muntii nu cad, roman, Bucuresti, 1989. |
REFERINTE CRITICE:
G. Dimisianu, in Gazeta literara, nr. 49, 1966;
C. Lamartic, in Cronica, nr. 2, 1966;
I. Arieseanu, in Orizont, nr. 1, 1967;
Magdalena Popescu, in Gazeta literara, nr. . 1968;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 1, 1968;
Al. Dobrescu, in Cronica, nr. 23, 1970;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 21, 1970;
P. Antim, in Luceafarul, nr. 45, 1977;
M. Constantinescu, in Romania literara, nr. 9, 1979;
Virginia Burduja, in Convorbiri literare, nr. 6, 1983.
|
