Corneliu Leu biografia
Corneliu Leu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
LEU Corneliu, se naste la 21 iui. 1932, Medgidia.
Prozator si dramaturg.
Fiul lui Ion Leu, avocat si prof. la Seminarul Musulman, si al Valentinei (n. Sora), medic.
Liceul „Mircea cel Batrin" din Constanta (1942-l950); Facultatea de Filosofic sectia Psihologie, a Univ. din Bucuresti (1950-l952); Acad. „Stefan Gheorgaiu" (absolvita in 1965).
Redactor la ziarul Cuget liber din Constanta (1948-l950): redactor la Radiodifuziune (1950 - 1938), la revista Rounuinie d'aujourd'hui (1958-l962). la Luceafarul (1962 - 1965); redactor-sef la Editura Eminescu (1970-l971); director general adjunct la Consiliul National al Cinematografiei (1971); director al Casei de Filme 4 (1971 -l979); redactor-sef adjunct la revista Contemporanul (din 1979). Debut cu proza in Flacara (1948); debut editorial cu romanul Ochiu-dracului (1956). Romanul sentimental (de tipul Femeia cu ochi albastri, 1970), documentarul (Plinge-rea lui Dracula, 1977; Romanul unei zile mari, 1979) si actualitatea (Virsta de aur, 1957; Puterea, 1964; Viata particulara a lui Constant Hagiu, 1967; Aceasta viata sentimentala, 1976; Patriarhii, 1979 etc.) sint cele trei registre ale literaturii sale.
A publicat volum de reportaje Reporter romantic in tara si pe glob (1979) si piesa de teatru Femeia fericita (1974). A realizat un ciclu de filme documentare despre scriitori, scenariul pentru filmul artistic Asediul (1970), un ciclu de patruzeci si opt de filme de calatorii in jurul lumii (1972-l975).
Ca un bilant de cariera, isi ordoneaza scrieri le intr-un fel de serie mascata de „opere" revizuite pentru eternitate si asezate pe doua directii tematice. Din prima grupare proiectata apar pina la sfir-situl anului 1989 trei voi., ce reunesc nuvele si romane anterioare sub titlul pompos Faptele de arme ale unor civili in secolul razboaielor mondiale sau Ce inseamna puterea.
Cea de-a doua directie a reeditarilor o alcatuiesc romanele istorice, scrise in genul unor lamentatii de nenoroc, intii despre Dracula ca „mare caracter", apoi despre Al. I. Cuza ca victima a complotului dintr-o noapte de febr. . Ca un corolar, ca o incununare a istoriei nationale e privita ziua de 23 August 1944 in Romanul unei zile mari, promovata in editii succesive (1979,1984,1989). Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti (1973; 1977); Premiul Uniunii Scriitorilor (1979).
Jurnalismul si activitatea de reporter se ras-fring asupra prozei si teatrului lui Corneliu Leuin preocuparea pentru problemele zilei si dorinta de popularitate si succes. Fundalul celor mai multe dintre romanele si nuvelele sale il constituie nationalizarea, lupta de clasa, cooperativizarea, munca de partid, obsesia puterii. Alte motive sint de asemenea contigue literaturii deceniului al saselea: re verificarea sau ancheta, sabotajul, compromisul, abuzul, ambitia. In momentul discreditarii chiaburilor, romanul de debut. Ochiu-dracului (1956). ilustreaza patima inavutirii. Virsta de aur (1957), Puterea (1964), reportajele, ca si multe dintre nuvele si povestiri, relateaza aspecte ale constructiei socialiste din primele ei etape. In Viata particulara a lui Constant Hagiu (1967), roman-an-cheta, Pantelimon investeste in nepotul sau credinta ca „exemplarul de rasa" isi va insusi perfect stiinta parvenirii. Constant are in minte exemplul balzacianului Rastignac si al sten-dhalianului Juiien Sorel, avind alaturi statueta lui Napoleon. Dupa 23 August, incepe, din carierism si oportunism, activitatea de partid, pentru a o continua, din convingere, pe frontul industrializarii socialiste. O reeditare a acestui roman, cu un epilog care completeaza biografia lui Constant Hagiu cu date de prin 1954, este Aceasta viata sentimentala (1976). Patriarhii (1979), tot un roman despre viata de partid, e o biografie romantata, incarcata de senzational si conventionalism, a activistului Gherasim Dragan.
Piesa de teatru Femeia fericita (1974) reia teza ca socialismul inchide posibilitatea de afirmare a unor tare burgheze, deschizind drum personalitatii oneste. Pretul dragostei, al credintei si al urii (1976) il pune pe un vicepresedinte de uniune cooperatista judeteana sa arbitreze conflictul dintre inginerul si presedintele unui C.A.P., in momentul in care soseste in sat, prin repartitie, o tinara si frumoasa tehniciana de imbunatatiri funciare. Romanul are in centru pasiunea profesionala si dragostea stinjenite de nedreptati. Iubirea invinge, dreptatea razbeste. Femeia cu ochi albastri (1970) imprumuta recuzita romanului de succes: atmosfera de vacanta (faleze, restaurante, programe muzicale), politism si asasinate, personajul cu aspiratie la celebritate, ingredientul eroticii cu dramolete, vise si fericiri. Pltngerea lui Dracula (1977) e un roman istoric, in care monologul domnitorului e intrerupt de transcrierea unor documente (marturii, cronici, scrisori) reale sau inventate.
Povestirile din Nopti dobrogene (1958) prelucreaza seva orientala a tinutului dobrogean natal. Multe dintre creatiile lui Corneliu Leu pastreaza localizarea vaga a intimplari lor intr-o provincie cu iesire la mare si succesul de-o vacanta. O reconsiderare a creatiei proprii lasa in plan secundar romanele sentimentale si supraliciteaza romanele istorice si romanele politice ale actualitatii. Cele dintii se vor - conform intentiei exprimate de autor - „un fel de spectacol de sunet si lumina, prin care se ofera valoare romanesca actelor istoriei". Documentul se liricizeaza in pagina romanului, fie in sensul unei deplingeri a sortii -cind e vorba de Dracula sau de Al. I. Cuza, fie in sensul unei eroizari festive - cind e vorba de 23 August . Actualitatea reprezinta, dupa parerea scriitorului, terenul de „afirmare a personalitatii umane in contextul constructiei socialiste".
Ciclul de romane reunite si sistematizate sub titlul Faptele de arme ale unor civili in secolul razboaielor mondiale sau Ce inseamna puterea, recapitulind scrierile epice de la Ochiu-dracului la Patriarhii, are intentia vizibila de a constitui un fel de saga a puterii (conjuncturi, etape, activisti de partid, o evolutie din izbinzi in izbinzi).
OPERA:
Ochiu-dracului, roman, Bucuresti, 1956;
Virsta de aur, roman, Bucuresti, 1957;
Nopti dobrogene, povestiri, Bucuresti, 1958;
Singele si apa, nuvele, Bucuresti, 1959;
Cu miinile noastre, reportaje. Bucuresti, 1961;
O familie puternica. Bucuresti, 1963;
Viitorul al doilea, nuvela, Bucuresti, 1963;
Puterea, roman, Bucuresti, 1964 (ed. revazuta, 1973): Balade, nuvele. Bucuresti, 1965;
Viata particuiara a lui Constant Hagiu, roman. Bucuresti, 1967;
Dreptul la dragoste, nuvele. Bucuresti, 1968;
Femeia cu ochi albastri, roman, Bucuresti, 1970 (ed. II, 1977);
Femeia fericita, piesa in trei acte. Bucuresti, 1974;
Trei printi de la Carpati, Bucuresti, 1976;
Pretul dragostei, al credintei si al urii, roman, Bucuresti, 1976;
Aceasta viata sentimentala, roman, Bucuresti, 1976;
Pltngerea lui Dracula, roman, Bucuresti, 1977;
A doua dragoste si altele, teatru. Bucuresti, 1979;
Patriarhii, roman. Bucuresti, 1979;
Reporter romantic in tara si pe glob. Iasi, 1979;
Romanul unei zile mari. Bucuresti, 1979 (ed. E, 1984;
ed. III, 1989);
Baladele pamin-tului natal, nuvela. Bucuresti, 1979;
Insulele, roman, Bucuresti, 1982;
Romanul noptii de februarie: Plingerea Domnului Alexandru, roman. Bucuresti, 1983;
Romanul unui mare caracter. Bucuresti, 1985;
Ranile soldatilor invingatori, roman. Bucuresti. 1985;
Faptele de arme ale unor civili in secolul razboaielor mondiale sau Ce inseamna puterea, roman, MII, Bucuresti, 1987-l989. |
REFERINTE CRITICE:
I. D. Balan, Delimitari critice, 1964;
I. Cocora, Privitor ca la teatru, 1975;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 25, 1979;
Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 4, 1980;
N. Constantinescu, ibidem, nr. 27, 1982;
Al. I. Chilia, ibidem, nr. 30, 1982;
C. Cublesan, Teatrul intre civic si etic, 1983;
M. Ghitulescu, O panorama;
A. Silvestri, in Luceafarul, nr. 30, 33, 1984;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 34, 1984;
L. Ulici, ibidem, nr. 12,1985;
D. Micu, ibidem, nr. 34, 1985;
I. D. Balan, Pietre pentru templul lor, 1985;
E. Manu. in Romania literara, nr. 26, 1985;
A. Sasu -Mariana Vartic, Romanul romanesc, II;
C. M. Popa, Clasici si contemporani, 1987;
I. Rotaru, O istorie;
C. Tuchila, Privirea si cadrul, 1988.
|
