Constantin Stan biografia
Constantin Stan opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
STAN CONSTANTIN.
Prozator.
De asemenea, publicist.
S-a nascut la 28 iulie 1951 in Bucuresti.
Este fiul unui functionar in Ministerul de Interne, fost combatant pe frontul de la Cotul Donului si de la granita ceho-austriaca in cel de-al doilea razboi mondial; mama autorului provine dintr-o familie de mici negustori originari din Cimpia Romana.
Dupa studiile liceale terminate la Liceul "George Cosbuc" din Bucuresti (1970), a absolvit in 1974 Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti, sectia Limba si literatura romana - Limba si literatura franceza, in perioada 1970-l980 a frecventat cenaclul "Junimea" condus de criticul si istoricul literar Ovid S. Crohmalniceanu. Intre 1970-l973 a fost redactor si colaborator al revistei de perete-afis "Noii", alaturi de Ioan Flora, Mircea Nedelciu, Gheorghe Iova, Gheorghe Craciun, Ioan Lacusta, Emil Paraschivoiu, Gheorghe Ene si Sorin Preda.
A fost reporter la ziarul "Scinteia tineretului", iar dupa 1989 a lucrat in diverse redactii de reviste socio-politice.
Debuteaza publicistic cu nuvela Departe, acolo la noi, dincolo intr-un numar din iulie 1972 al revistei "Luceafarul".
Debutul editorial are loc in 1974 cu studiul introductiv la volumul lui H-Conscience Leul Flandrei (Ed. Univers, 1974, traducere H.R. Radian). Ca prozator debuteaza in 1979 cu romanul Carapacea, publicat la Editura "Cartea Romaneasca" din Bucuresti.
Colaboreaza cu proza scurta, fragmente de roman, reportaje si articole de opinie la revistele: "Luceafarul", "Romania literara", "Cronica", "Tribuna", "Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", "Expres", "Expresul de marti" S.a., precum si la ziarul "Scinteia tineretului".
Dupa debut, publica volumele: Nopti de trecere (roman, Ed. Cartea Romaneasca, 1984); Vara tirzie (roman, Ed. Militara, 1986); Iubire, fara natura moarta (povestiri in limba rusa. Biblioteca Romania, 1990); Provizoriu, Sud (proza scurta, Ed. Paralela 45, 2000); Viata ca literatura (publicistica. Ed. Fundatiei Pro, Biblioteca "Ziarului de duminica", 2001). Este prezent in antologia de proza scurta Desant '83 alcatuita de Ovid S. Crohmalniceanu (Ed. Cartea Romaneasca, 1983; editia a Ii-a, Ed. Paralela 45, 2000) si in antologia Generatia '80 in proza scurta alcatuita de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa (Ed. Paralela 45, 1998). Fragmente din romanele Vara tirzie si Nopti de trecere au fost traduse si publicate in reviste din Rusia, Bulgaria si Slovacia.
Este detinatorul premiului revistei "Luceafarul" (1984) si al premiului "Suplimentului literar-artistic al «Scinteii tineretului»" (1985) pentru romanul Nopti de trecere.
A calatorit in Argentina, Austria, Belgia, Belarus, Brazilia, Bulgaria, Germania, Egipt, Italia, Franta, Israel, Rusia, Slovenia, Grecia, Uruguay s.a. in prezent este profesor la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii din Bucuresti.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.
Au formulat opinii critice asupra scrierilor autorului: Nicolae Ciobanu -"Carapacea" de Constantin Stan, un antiroman? ("Luceafarul", 21 apr. 1979); Ovid S. Crohmalniceanu (prefata volum Desant '83, Ed. Cartea Romaneasca, 1983; editia a Il-a, Ed. Paralela 45, 2000); Gheorghe Craciun ("Astra", 1983); Radu Saplacan - Pozitia si expozitia unui roman ("Astra", nr. 3/1985); Ion Bogdan Lefter - Formele romanului si "esenta vietii" ("Romania literara", nr. 15/1987); Cristina Ionica ("Observator cultural", nr. 61/2001); C. Rogozanu - Viata la mare ("Observator cultural", nr. 68/2001); Ioan Adam, Nicolae Velea, Sorin Titel, Laurentiu Ulici, Ioan Holban, Paul Dugneanu, Gabriel Rusu, Horia Patrascu, Valentin F. Mihaescu, Valeriu Cristea, Anton Cosma, Cornel Ungureanu s.a.
Referinte critice:
"Constantin Stan poseda o facultate rara in proza noastra actuala. El stie sa exploreze viata sufleteasca foarte fin si atent, pe o cale mai putin batuta, strict comportamentista sau, mai original, prin surprinderea felului in care spiritul recepteaza datele lumii exterioare. Tonalitatea impresiilor ne permite sa ghicim starile sufletesti. Iara ca ele sa fie analizate. E o arta de «tuseuri» repetate si delicat abile, amintind «tropismele» Virginiei Woolf si ale lui Nathalie Sarraute."
(Ovid S. Crohmalniceanu. prefata voi. Desant '83, Ed. Cartea Romaneasca, 1983)
"Nefiind o poveste, o istorie, o sinteza epica, romanul Carapacea nu va avea o arhitectura stabila, definitiva, exacta. Cele douazeci si patru de secvente ale cartii, dispuse intr-o succesiune care nu afirma nimic altceva decit valoarea oricarui echilibru instabil, le duc cu gindul la Julio Cortazar si la bizara sa constructie mereu provizorie numita Sotron, pe care nu o pot desavirsi decit, momentan, lectura, hazardul, probabilitatea si bunul plac al cititorului."
(Gheorghc Craciun, "Astra", 1983)
"Dezbaterea etica si social-politica asupra contemporaneitatii e viguroasa, dar realizata prin intermediul unor texte epice a caror rigoare compozitionala, finete analitica si autenticitate artistica sint absolut remarcabile."
(Anton Cosraa)
"Romanul [Vara tirzie] are o constructie complexa si ambitioasa, prof-itind de pe urma experientelor anterioare. Dupa jocul demonstrativ al «vocilor» din Carapacea si dupa testarea palierelor gramaticale in Nopti de trecere, prozatorul dezvolta acum subiectul in trepte rafinat gindite si - in acelasi timp - cu un efect de naturalete sporit, glisarea intre planuri faeindu-se pe nesimtite, prin adecvarea instantanee a structurii textului la situatiile date." (Ion Bogdan Lefter, "Romania literara", nr. 15/1987)
|
