Logo referatecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Constantin Olariu biografia


Constantin Olariu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

OLARIU Constantin, se naste la 22 oct. 1927, comuna Zabala, judetul Covasna.

Poet si traducator.

Fiul lui Aron Olariu, functionar, si al Irinei (n. Kadar).

Scoala primara (1934-l938) si gimnaziul' (1938-l940) la Tirgu Secuiesc. Urmeaza Liceul „Andrei Saguna" din Brasov (1940-l946) si Facultatea de Litere a Univ. din Bucuresti (1947-l951).

Redactor la Editura de Stat pentru Literatura si Arta, Editura pentru Literatura Universala si Editura Univers (1952-l975). Lector principal la Centrala Editoriala (din 1975).

Debuteaza cu un art. de lingvistica in revista Cum vorbim (1949).

Publica primele traduce (din limba maghiara) in Viata Romaneasca (1952), iar cele dintii poezii orig. ii apar in Luceafarul (1966). Voi. de versuri Apa iubirii (1978), Melicondra (1983), Drumurile din noi (1985) atesta un „poet al faptului de cultura", cu reale disponibilitati reflexive. A tradus peste 40 de volum (proza, poezie, teatru), apartinind unor scriitori maghiari, clasici si contemporani, din Romania (Asztalos Istvan, Katona Szabo, Kovacs Gyorgy, Meliusz J6zsef, Papp Ferenc, Siito Andras, Szabd Gyula, Szasz Janos, Szilagyi Domokos, Tamasi Aron s.a.) sau Ungaria (Ady Endre, Babits Mihaly, D6ny Tibor, Garai Gabor, Illyes Gyulla, Iltes Endre, Illes Bela, Karinthy Frigyes, Orkany Istvan, Moldova Gy6rgy s.a.), activitate pentru care Uniunea Scriitorilor din Ungaria ii acorda distinctia „Pro litteris hungaricis" (1969).

Redactor responsabil (si traducator) la Antologia literaturii maghiare (4 voi., 1965-l969), apreciata ca fiind, „in aria traducerilor, cea mai solida si mai ampla antologie a literaturii maghiare in lume". Colaboreaza cu traduce, medalioane literare, proza si versuri orig. la Gazeta literara. Romania literara. Luceafarul, Secolul 20, Astra, Ateneu, Orizont, Transilvania, Utunk, Scinteia, Scinteia tineretului etc. Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1978.

Afirmat ca traducator consecvent din literatura maghiara, Constantin Olariu a debutat cu versuri originale relativ tirziu. Apa iubirii (1978) este, in consecinta, un volum matur, dens, atent elaborat, din care lipsesc stingaciile si naivitatile inerente inceputului, nu insa si unele inegalitati de substanta si expresie. Doi par a fi polii care prezideaza inspiratia poetului - iubirea si moartea, i)ustrindu-se parca axioma dintr-un vers celebru al lui Blaga („Unde nu e moarte nu e nici iubire"). De altfel, modelul Blaga e vizibil nu numai in registrul ideatic, ci si la nivelul temelor, motivelor, simbolurilor sau frecventei unor vocabule (liniste, tacere, lumina, taina, lut etc.) Primele doua cicluri, intitulate, nu intimplator.

Dragoste tirzie si Omule cu o singura moarte, sint strabatute de elanuri erotice (delimitind un spatiu imaginar al iubirii - „Melicondra"), dar si de accente grave, provocate de singuratatea si efemeritatea fiintei, de un trecut nostalgic, irecuperabil. Lipsite uneori de orice semne de punctuatie, cu multe aluzii si referinte livresti, poemele denota preferinta autorului pentru versul gratios, cu efecte incantatorii si ritmuri melodice

(„Anamaria Anamaria Anamaria pamintul undeva cinta
cerul arde cu flacari mari de rubin
nici vinturile nici zapezile nici singuratatile nu mai vin parca vorbesc apele parca danseaza parca descinta
ti-am vazut gindul si linistea albe ca iasomia
tacute camile pe nisipuri de luna
mereu singure mereu nesfirsite impreuna
purtind apa iubirii apa de Anamaria" - Apa iubirii).


O. si-a concentrai insa eforturile creatoare spre orizontul traducerii, mijlocind contactul cititorului roman cu opere reprezentative din lileratura maghiara clasica si contemporana. El se inscrie astfel intr-o traditie prestigioasa, ilustrata de nume ca I. Vulcan, St.O. Iosif. Constantin Olariu Goga. I. Chinezu, Constantin Olariu Sulutiu, E. Jebeleanu, E. Giurgiuca. M. Beniuc, G. Scridon s.a. trecind inaintea tuturor prin numarul volumelor traduse (peste 40). Talmacirile au avut la baza nu numai impulsuri strict literare, ci si temeiuri profund umane, ele fiind facute - dupa propria-i marturisire - „pentru prietenia dintre romani si maghiari, pentru cunoasterea reciproca a valorilor spirituale".

OPERA:
Apa iubirii, versuri, Bucuresti, 1978;
Melicondra, versuri. Bucuresti. 1983;
Drumurile din noi, versuri, Cluj-Napoca, 1985;
Vtnzatorul de sunete: alegorii si intimplari dure. Bucuresti, . Traduceri: Banffy Gyorgy. Tara cere socoteala. Piesa intr-un act. Trad. din lb. maghiara de ~, Bucuresti, 1953: Asztalos Istvan, Pe drumuri, povestiri. in romaneste de ~. Bucuresti, 1955;
Stito Andras, Ratacirile lui Salumon. In romaneste de ~, Bucuresti, 1957;
Donath Andras, Faskerthy Gyorgy, Haas Endre, Misterele unei curse, povestiri stiintifico-fantastice, voi. I-IV. Trad. din lb. maghiara de ~. Bucuresti, 1957-l958;
Illes B61a, Moara de vlnt, nuvele. In romaneste de ~, Bucuresti, 1958;
Stito Andras, A saptea bucurie, nuvele. Trad. din lb. maghiara de ~, Bucuresti, 1960;
Illes Bela, Cartea anecdotelor, in romaneste de -, Bucuresti, 1961;
Ady Endre, Nuvele, in romaneste de ~, cuvint inainte de M61iusz J6zsef, Bucuresti, 1961;
Asztalos Istvan, Duminica cu dragoste, povestiri si nuvele. Trad. loan Urcan si ~. Pref. de Ioan Oarcasu, Bucuresti, 1962;
Kovacs Gyorgy, Mormintul ostasului, nuvele. Trad. din lb. maghiara de ~, Bucuresti, 1962;
Stito Andras, Cirese tomnatice, schite si povestiri. Trad. de Remus Luca, ~, Nicolae Stravoiu s.a. Pref. de Galfalvy Zsolt, Bucuresti, 1963;
Pandi Marianne, Claudio Monteverdi. Trad. din lb. maghiara de ~, Bucuresti, 1963;
Katona Szabo Istvan, Boriko roman. in romaneste de ~, Bucuresti, 1964;
Antologia literaturii maghiare, I-IV. Antologie de Lorinczi Laszl6, Majt^nyi Erik, Szasz Janos. Redactor responsabil: -. Pref. de Mihai Beniuc. Prezentarile biobibliografice ale autorilor cuprinsi in voi., precum si aparatul de note si comentarii sint intocmite de ~, Bucuresti, 1965-l969;
Papp Ferenc, Sub radacini si inca o povestire, in romaneste de ~, Bucuresti, 1966;
Szakony Karoly, Plna si in clipele cele mai frumoase, nuvele. Trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1966;
Szasz Janos, Raspunsul. Trad. de ~, Bucuresti, J967;
Laszlo Anna, Ca pestele in aer, nuvele. in romaneste de ~, Bucuresti, 1969;
Antologia poeziei romantice germane. Cuvint inainte: AI. Philippide. Antologare si pref. Hertha Perez, Bucuresti, 1969 (colaborator);
Szabo" Gyula, Adincuri, roman. in romaneste de ~, Bucuresti, 1971;
Karinthy Frigyes, Alo! Cine-i acolo? Echivalente romanesti de ~, Bucuresti, 1972: 6rk6ny Istvan, Nuvele-minut. in romaneste de ~, Bucuresti, 1973;
Szasz Janos, Cei dintii si cei din urma, roman. Voi. III - Oameni sintem. Trad. de ~, Bucuresti, 1973;
Illes Endre. Cel ce e las in dragoste (Strainul). in romaneste de ~, Bucuresti, 1974;
M61iusz Jazsef, Orasul pierdut in ceata, roman. Trad. de ~. Pref. de Adrian Marino, Bucuresti, 1974 (ed. II, trad. si note de ~. Pref. de Comei Regman. Tabel cronologic de Szavai G6za, 2 voi.. Bucuresti, 1982);
Asztalos Istvan, Pelin, schite si povestiri. in romaneste de ~. Pref. de Mircea Zaciu, Bucuresti, 1975;
Illyes Gyula, Poetul si porumbelul, versuri. Trad. de ~. Cuvint inainte de Szemlei Ferenc, Bucuresti, 1977;
Ady Endre, Baronul si cumanii, povestiri. Trad. si note de ~. Pref. de Ov. S. Crohmaliceanu, Bucuresti, 1977;
Arvai Arpad, Pictorul peregrin. in romaneste de ~, Bucuresti, 1977;
Babits Mihaly, Poeme. in romaneste de ~, Bucuresti, 1977;
Szilagyi Domokos, Poeme. Selectie si trad. de ~. Cuvint inainte de Nichita Stanescu, Bucuresti, 1977;
Tamasi Aron, Obsteasca inviere, povestiri. Selectie si trad. de ~. Pref. de Francisc Pacurariu, Bucuresti, 1979;
Rubin Szilard. Petrecerea in birlogul lupilor, roman. Trad. de ~, Bucuresti, 1981;
Dincolo de forma. Pagini de poezie si proza maghiara din Romania. Ed., studiu introductiv si note biobibliografice de Kantor Lajos, Bucuresti, 1981 (colaborator);
Dery Tibor, Excomunica-torul, roman. Trad. de ~. Pref. si tabel cronologic de Ion Ianosi, Bucuresti, 1981;
Ork&iy Istvan, Nuvele-minut. Expozitia de trandafiri. in romaneste de ~. Pref. de Alexandru Balaci, Bucuresti, 1982;
Garai Gabor, Nasterea operei, versuri. in romaneste de ~, Cluj-Napoca, 1983;
Moldova Gyorgy, Pavilionul singuratic, roman, in romaneste de ~, Bucuresti, 1983;
Munkacsi Miklos, Sfidarea, roman. in romaneste de ~, Bucuresti, 1985;
Krudy Gyula, Ultima tigara la Calul Balan, povestiri. Selectie, note si trad. de ~, Bucuresti, 1987;
Tamasi Aron, Abel in codru, roman. in romaneste de ~, Bucuresti, 1987.


REFERINTE CRITICE:
Al. Sandulescu, in Gazeta literara, nr. 23, 1957;
B. Elvin, in Viata Romaneasca, nr. 6, 1957;
Ileana Vrancea, in Scinteia, nr. 3957, 1957;
S. Iosifescu, in Scinteia, nr. 5664, 1962;
Beke Gyorgy, Fara interpret, 1972;
A. Hamzea, in Astra, nr. . 1978;
. Ianosi, in Contemporanul, nr. 23, 1979;
Al. Balaci, Studii si note literare, 1979;
M. Zaciu, in Romania literara, nr. 6, 1980;
A.I. Brumaru, in Astra, nr. 11, 1986.