Constantin Harlav biografia
Constantin Harlav opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
HARLAV CONSTANTIN
Critic si istoric literar.
S-a nascut la 14 mai 1950 in comuna Bilbor (Harghita).
Este fiul lui Gheorghe Harlav si al Ilenei (n. Tofan), agricultori.
A absolvit liceul (astazi Colegiul National) "Andrei Saguna" din Brasov (1969) si Facultatea de Filologie, sectia Romana - Italiana, a Universitatii "Babes- Bolyai" din Cluj-Napoca (1973).
A fost membru al cenaclului literar al elevilor din liceul "Andrei Saguna" si al cenaclurilor "Echinox" si "Napoca" (1975-l980).
A fost redactor la revista "Muguri" a elevilor din Liceul "Andrei Saguna".
Redactor si secretar general de redactie la revista "Echinox" (197l-l973). redactor-sef si secretar general de redactie la "Napoca universitara" (1975-l977).
In perioada 1975-l990 este pe metodist la Casa de cultura a studentilor din Cluj-Napoca (pina in 1980), redactor la gazeta judeteana "Flamura Prahovei" (1980-l982), metodist la Centrul de indrumare a creatiei populare Prahova (1984-l989) apoi la Comitetul de cultura al judetului Prahova si la Casa municipala de cultura Ploiesti (1989-l990). in 1990 devine redactor la revista "Interval" din Brasov, iar din 1992 este profesor suplinitor la liceele "l.L. Caragiale" si "Spiru Haret" din Ploiesti. Din 1994 pina in prezent este asistent de cercetare la Institutul de Istorie si Teorie Literara "G. Calinescu" al Academiei Romane din Bucuresti.
Debuteaza publicistic cu o recenzie in "Astra" (1969). Colaboreaza la revistele: "Echinox", "Napoca universitara". "Viata Studenteasca". "Amfiteatru", "Steaua", "Tribuna", "Astra", "Romania literara". "Orizont". "Caiete critice'", "Interval". "Azi literar", "Buletinul Filialei Ploiesti a Societatii de Stiinte filologice", "Anuarul Muzeului de Istorie al Judetului Prahova". "Revista de Istorie si Teorie literara". "Accent" s.a. A ingrijit volumele: loan Droc - F.xpozitiunea la Paris (Ed. Dacia. 1976) si l.L. Caragiale - Teatru (Ed. Minerva, 1980 si 1984); a alcatuit si prefatat antologia l.L. Caragiale - Cele mai frumoase scrisori (Ed. Athenacum. Ploiesti, 2000).
Este detinatorul premiului revistei "Tribuna" pentru critica literara (1974). Este membru al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si al Societatii culturale "Babei" (Valenii de Munte).
Despre activitatea autorului au formulat opinii critice: Ion Marcos ("Tribuna", nr. 4/1977); Teodor Tihan ("Steaua", nr. 12/1977): Eugen Duca ("Echinox", nr. 2-3/1978); Tudor Dumitru Savu - Rinduri la o postfata ("Tribuna". 5 febr. 1981); Nicolac Oprea- l.L. Caragiale: Teatru ("Arges". nr. 5/1985); Virgil Leon - Pentru o mitologie caragialeana ("Tribuna", nr. 35/1985): M. Popescu - Caragiale intr-o noua interpretare critica ("Flamura Prahovei", nr. 7500/1985); Mircea Anghelescu - Un Fiii mo n transilvan (in volum Lectura operei. Ed. Cartea Romaneasca, 1986): Costache Olareanu - Chef de opera (•"Adevarul literar si anistic". nr. 514/2000).
Referinte critice:
"Reevaluind, dupa aproape un secol de uitare, Expozitiunea de la Paris si reintrodueind-o in circuitul lecturii. Constantin Harlav intreprinde neindoielnic un binevenit act de restitutie culturala. El delimiteaza nuantat «literatura» de non-literatura din cuprinsul acestui memorial, dovedind nu doar spirit critic, ci si capacitate de a retrai o biografie. in felul ei ciudata pe coordonatele istoriei literare. Prefata sobra, pertinenta, este prin inteligenta si probitate, netagaduit a unui critic."
(Teodor Tihan, "Steaua", nr. 12/1977)
"trebuie remarcate inteligibilitatea deplina a demersului critic propus, adecvarea sa la obiect, evitarea digresiunilor subiectiviste, pe scurt - pastrarea bunei masuri intre ce este al textului caragialean si ce este al criticului -, aceasta insemnind privilegierea obiectivitatii si «materialitatii» celui dintii".
. (Virgil Leon, -Tribuna", nr. 35/1985)
"Studiul lui Constantin Harlav [Fragmente pentru o mitologie ca-ragialeana, postfata voi. Teatru de I.L. Caragiale] este dens in idei. unele doar schitate, cele mai multe dezvoltate pe temeiul nemijlocit al textului. Autorul Fragmentelor se dovedeste un veritabil hermeneut capabil sa dezvaluie sensuri noi intr-un material arhicunoscut. Se simte la el scoala "Echinoxului" si numai intimplarea (sau intortocheatele cai editoriale) determina cantonarea lui in stadiul predebutului critic."
(Nicolae Oprea. "Arges", nr. 5/1985)
|
