Constantin Eretescu biografia
Constantin Eretescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ERETESCU Constantin, se naste la 21 mai 1937, Cetatea Alba, Basarabia.
Prozator si eseist, se-miotician.
Fiul lui Ion Eretescu, functionar, si al Alexandrei (n. Cuhalschi).
Casatorit cu Sanda Golopentia-Eretescu. A absolvit Liceul „Spiru Haret" din Bucuresti (1955) si Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1961). Profesor de 1b. romana la Copaceni-Ilfov (196l-l964). Cercetator stiintific (1964-l980) la Institutul de Cercetari Etnologice si Dialec-tologice din Bucuresti.
Dr. in folclor cu teza Elemente mitologice in folclor, cu referire la legendele populare (1976). Redactor la Revista de etnografie si folclor (pina in 1980). In 1980 emigreaza in SUA. Prof. asociat la Brown University Providence (198l-l983) si prof. Ia Rhode Island School of Design (din 1986). intre 1983 si 1989 este redactor al periodicului cultural Lupta.
Dupa studii de stilistica si semiotica folclorica si dupa o cariera importanta in folcloristica romaneasca, revine in anii exilului la prima pasiune a tineretii sale: proza.
Publica in revistele diasporei romanesti si in volum mai multe romane (Party cu un ceas mai devreme, 1983-l984; A doua nastere, 1986; Matintreimutari, 1987; Noaptea, 1988) si proze scurte, care largesc tematic si stilistic preocuparea pentru demistificarea atmosferei sufocate de represiune si de anularea individului, existenta-in forme diferite- si la prozatori precum Augustin Buzura, C. Toiu, Norman Manea, B. Nedelcovici s.a.
Literatura lui Constantin Eretescu este nutrita aproape in intregime din obsesiile omului modern, ale intelectualului, prins in capcana destinului. Noaptea (1988) este un roman alegoric, in care personajele intruchipeaza probleme de constiinta intr-o lume construita din nedeterminari si sugestii neclare. intr-un oras oarecare, de Ia marginea marii, un dictator isi instaureaza puterea absoluta, opresanta si dezumanizatoare, in care intelectualul este obligat sa colaboreze sau sa dispara; numai ca termenii „pactului" faustic se schimba mereu, in spatele fiecarei cedari apar altele si altele, care restring portiunea de libertate, de realitate de fapt, un adevarat cosmar kafkian. Totul se petrece intr-o noapte a spiritului care estompeaza detaliile si face inselator jocul umbrelor care sintem, oamenii si proiectia lor nocturna, in spatiul cosmarului totalitar, metamorfozindu-se nu numai moral, ci si fizic.
Deliu insusi, profesorul de istorie devenit apologet si complice al dictatorului, isi schimba treptat aparenta o data cu functiile, dar el ramine un abulic, un debusolat supus turpitudinii istorice, si asta il si salveaza din nebunia fara sens in care inoata si din care scapa, poate, datorita disparitiei lui Antim Intiiul: „Sint ca un peste care a trecut prin ochiurile plasei. Ori poate ca seman mai degraba cu unul prins, caruia i se da drumul'. Roman de incertitudini, de intrebari, politist ca intriga (cum este si Party cu un ceas mai devreme, 1983-l984), Noaptea aduce in scena personaje actionind in virtutea unor decizii pe care le iau mereu altii.
OPERA:
Party cu un ceas mai devreme, roman, in Lupta, 1983-l984;
Pensiunea Dina. Jurnal de emigratie, in Lupta, 1984;
A doua nastere, roman, in Lupta, 1986;
Mat in trei mutari, roman, in Lupta. 1987;
Noaptea, roman, Providence, 1988.
|
REFERINTE CRITICE:
Al. Sincu, in Lupta, nr. 3, 1988;
M. Cornis-Pop, in American-RomanianAca-demy Journal. 1989.
|
