Cleopatra Lorintiu biografia
Cleopatra Lorintiu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
LORINTIU Cleopatra, se naste la 26 sept. 1957, Nasaud.
Poeta, prozatoare si traducatoare.
Fiica lui Virgil Lorintiu, economist, si a Eleonorei (n. Leonte). Liceul „Liviu Rebreanu" din Bistrita (1972- 1976);
Facultatea de Cibernetica Economica a Acad. de Studii Economice din Bucuresti (1976-l981). in 198l-l982 a lucrat la Institutul de Cercetari pentru Electrotehnica din Bucuresti: redactor la Scinteia tineretului (1983). Debut in revista Femeia (1968); debut editorial cu volum Regina cu pasi furati (1978).
A facut parte din Cenaclul „Amfiteatrul artelor".
A colaborat cu art., cronici la Luceafarul, Suplimentul literarul „Scinteii tinerelului" si cu poeme la Romania literara. Tribuna, Steaua, Luceafarul. Voi. pentru copii: Ora culorilor (1979), Libeluliada (1981), Exercitii de vacanta(1986). Literatura pentru copii i-a fost tradusa, partial, in limba rusa si ceha. in 1987 apare cu un grupaj de poeme in Time's Litter-rary Supplement, iar cu citeva povestiri in Antologia literaturii universale pentru copii, aparuta la Editura Cetilnic din Cehoslovacia. Voi. de poeme: Peisajul din care lipsesc (1981). Terasa cu oleandri (1985) si Aproape imaginara (1987). Exista un limpede loc (1989) e un reportaj monografic despre tinuturile natale. Cleopatra Lorintiu trece de la gratia infantila a debutului la o confesiune mai crispata sau mai destinsa in celelalte voi., cu o arie de explorare sentimentala ce se intinde peste zona domesticului. Premiul Festivalului „Nicolae Labis" (1977);
Premiul Suplimentului literar al „Scinteii tineretului" pentru publicistica (1984); Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti (1981).
O poezie aerisita, in ton mai degraba lejer decit ludic, contine debutul Cleopatrei Cleopatra Lorintiu - Regina cu pasi furati (1978). Volumul e un jurnal diafan de adolescenta, un conspect de stari si predispozitii caligrafiate cu candoare, intr-o scriitura ingenua si naiva animata de un spirit jucaus:
„Fii tu baiatul-de-iarba
e atit de usor.
Nu te atinge nici un cuvint
oasele nu te mai dor." |
Ordonarea confesiunii intr-un fel de jurnal ce tine doar de contact aluziv cu biografia e si marca volumului din 1985 - Terasa cu oleandri. Scriitura nu mai e agila, ci, dimpotriva, frinta si gifiita, cu cezuri plasate premeditat „nelalocul" lor si cu utilizarea frecventa a ingambamentului. Poemelese incarca de figuri livresti, dar conotatiile acestora sint intoarse mai degraba spre eficienta confesiva. Invadat de real e poemul Oaspetele mic al neputintei imaginare, incapabil sa mai ofere lumi compensatorii sau sa destinda arcul incordat al frustrarilor. Sintaxa se destinde in Peisajul din care lipsesc (1981), deschis atit reveriilor naturiste, cit si celor ale memoriei. In pofida perseverentei elegiace, sensibilitatea poetei recupereaza ceva din mirajul lumii si ea se reintilneste cu starea de gratie:
„in spatele gardului, menta.
prin ea foiesc gize.
innebunite de soare
ies in gradina
sa pipaie lumea cealalta, nevazuta.
adevarata mireasma.". |
Intinse intre crispare si exultanta, poemele se tin in raza de determinare a eroticii, urmarind relieful domestic al acesteia. Dar atit vraja prezentei, cit si cea a absentei se reflecta intr-o atmosfera melancolizata, de interior, cu focul pasiunii domol it. daca nu scazut:
„in camera nu miroase a tutun olandez.
Pe masa nu mai sint pipele tale, vietuitoare.
Frigul intra prin fisuri invizibile
legind trupul meu de patul bolnav." |
Echilibrul starilor este nostalgic, cu un patetism subiacent. Din ghemul absentei se deruleaza si poemele din Aproape imaginara (1987), valorizind insa aceeasi linie de evanescenta a starilor, mai degraba decit aceea a crisparii. Sensibilitatea ranita se rascumpara in peisaje hieratizate, carora nu le lipseste o unduire senzuala: „
Neprihanita dimineata.
Desenul norilor pe-aproape.
Perele coapte-s napadite de viespi
in gradina fragilitatii.
Troitele vegheaza." |
Memoria insasi este mai abilitata sa recupereze secventele fericite, iar poeta lucreaza in contrapunct, nu fara o delicatete aparte a acordului distonant:
„Cu o strafulgerare
ca un fir alb in parul tau negru
mi-a trecut prin memorie
mina ta, mina ta.
[]
O fiola melodioasa se sparge. Realitatea
e-n-toarsa ca o manusa. Cheita scrinului
cade cu tipat alb peste dale.".
Jurnalul de stari continua si aici, mai diversificat si mai liber, iar viziunea ramine determinata de „lucrurile mici, zdrobitoare prin chiar neinsemnatatea lor". In cartile pentru copii Cleopatra Lorintiu prefera reteta educativa, cu glazura de farmec si gratiozitate. Ora culorilor (1979) scoate poeme gingase dintr-o biografie paradisiaca si florala, pe cind povestirile din libeluliada (1981), Exercitii de vacanta (1986), unind naratiunea cu reveria, conteaza mai mult pe candoarea virstei decit pe limbajul infantil. Exista un limpede loc (1989) e un amplu reportaj monografic despre tinuturile Bistritei si ale Nasaudului, unind documentarea cu efuziunea si descrierea cu pledoaria.
OPERA:
Regina cu pasi furati.Cluj-Napoca, 1978;
Ora culorilor, versuri pentru copii, Bucuresti, 1979;
Libeluliada, povestiri pentru copii, Bucuresti, 1981;
Peisajul din care lipsesc. Poeme, Bucuresti, 1981;
Dom uvilii plusciom (Casa cu volbura). Bucuresti, 1984;
Terasa cu oleandri. Poeme, Cluj-Napoca, 19S5;
Exercitii de vacanta, povestiri pentru copii. Bucuresti, 1986;
Aproape imaginara. Poeme, Bucuresti. 1987;
Exista un limpede loc, reportaj. Bucuresti, . Traduceri: G. Keneth, Virsta de aur, note si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1983.
|
REFERINTE CRITICE:
L. Ulici, in Romania literara, nr.*37, 1978;
N. Ciobanu, in Luceafarul, nr. 41, 1978;
P. Poanta, in Steaua, nr. 10, 1978;
L. Alexiu, in Orizont, nr. 2, 1979;
V. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 24, 1981;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 35, 1981;
I. B. Lefter, in Romania literara, nr. . 1981;
C. Regman, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1981;
A. Popescu, in Tribuna, nr. 28, 1981;
V. Felea, ibidem, nr. 40, 1985;
V. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 19, 1985.
|
