Bucura Dumbrava biografia
Bucura Dumbrava opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
DUMBRAVA Bucura (pseudonimul lui Fany Secu-lici), se naste la 28 dec. 1868, Bratislava (Slovacia) - moare in 30 ian. 1926, Port Said (Egipt).
Prozatoare.
Stabilita cu familia in Romania la virsta de cinci ani, Bucura Dumbrava se impaminteneste, dovedind atasament fata de noua sa patrie, de istoria, traditiile si folclorul ei.
Infiinteaza Soc. Chindia (1905) cu intentia de a cultiva gustul pentru portul si dansul popular. Colaboreaza la Convorbiri literare, Ideea europeana. Lumina, Viata Romaneasca. Pasionata excursionista, face ascensiuni in Alpi, escaladeaza ghetarul La Buee din Mont Blanc.
Este prima femeie care ajunge pe virful Omu, cel mai inalt din masivul Bucegi. impreuna cu S. Mehedinti si M. Haret organizeaza turismul in Carpati. Cartea muntilor (1920), prima lucrare scrisa direct in lb. romana, este un vademecum al excursiilor montane, in care lauda peisajului si a vegetatiei muntelui se intilneste cu recomandari practice adresate tinerilor iubitori de drumetie, impresii le calatoriei in India sint publicate postum, in volum Pe drumurile Indiei (1927).
Pornita spre casa, se imbolnaveste de ciuma bubonica si moare intr-un spital egiptean.
Buna cunoscatoare a istoriei, a traditiilor si legendelor romanesti, Bucura Bucura Dumbrava scrie trilogia Sfarimatorii de valuri, inspirata de epoca framintata cuprinsa intre miscarea lui Tudor Vladimirescu si revolutia de la . Ciclul romanesc se deschide cu Haiducul (1907), e continuat cu Pandurul (1912), incheindu-se cu Sarea norodului (volum pierdut, care evoca figura lui Ion Cimpineanu). Romanul Haiducul, intimpinat cu elogii de I. L. Caragiale, Ilarie Chendi, Mihail Dragomirescu, il infatiseaza pe Iancu Jianu devenit erou de legenda, simbolul luptei pentru dreptate, razbunatorul celor napastuiti. O vasta informatie culeasa din lucrari istorice, folclor, calatorii de studii etc. este asamblata cu o mina sigura intr-o succesiune de secvente epice ce tin mereu treaz interesul cititorului.
Cu un remarcabil dar al evocarii este reinviata epoca fanariota: luxul de la Curtea domneasca a lui Caragea, viata boierilor de tara si a curtenilor greci, moravurile orientale, costumele de epoca etc. Soarta taranimii (birurile, jafurile administratiei, dispretul si cruzi mea ciocoilor) e zugravita cu intelegere si compasiune. Bratul razbunator al haiducului e incordat de „sfintul foc al dreptatii". Imaginea razvratirii maselor e temperata cu surogate romantice: scene de dragoste, tablouri de natura etc.
Dramatizarea romanului, facuta de Const. N. Mihailescu, a fost pusa in scena de Ion Sahighian in 1942, cu Eugenia Badulescu, Eugenia Popovici, Toma Dumitriu, Florin Scarlatescu s.a. Pandurul, inspirat de personalitatea lui Tudor Vladimirescu, asociaza modalitatea epopeii cu procedeele romanesti, in stilul romanelor istorice ale lui Mihail Sadoveanu. Gustate de mai multe generatii tinere, Haiducul si Pandurul au facut cunoscuta istoria noastra unui public strain intr-o Iimbade mare circulatie. inzestrata povestitoare, dotata cu un ascutit simt al limbii, Bucura Dumbrava stapi-neste ritmul frazei romanesti, amintindu-ne „cind solemnitatea stilistica a lui Odobescu, cind imnul pentru Ardeal al lui Balcescu" (Perpessicius).
OPERA:
Der Haiduk, Regensburg, 1907;
Haiducul, trad. de T. Nica, Bucuresti, 1907;
Der Pandur. Geschichle des Rumanischen Volksaufstandes im Jahre 1912;
Pandurul, trad. de Eliza Bratianu, Bucuresti, 1912 (ed. noua, pref. deD. Almas, 1969;
ed. ingrijita si cuvint introductiv de Ileana Manole, 1981);
Cartea muntilor. Bucuresti, 1920 (ed. ingrijita, pref. si note de M. Handoca, 1970);
Ceasuri sfinte, Bucuresti, 1921;
Pe drumurile Indiei, Bucuresti, 1927.
|
REFERINTE CRITICE:
I. Simionescu, Lecturi geografice, 1923;
II. Chendi, Schite de critica literara, 1924;
M. Dragomirescu, De la misticism la rationalism, 1925;
Perpessicius, Repertoriu critic, 1925;
Em. Bucuta, Scrieri, II, 1977.
|
