Basarab Mihai Neagu biografia
Basarab Mihai Neagu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
NEAGU BASARAB Mihai (pseudonimul lui Neagu Mihai Nicolae), se naste la 3 mai 1946, Bucuresti.
Dramaturg.
Familie de medici. Liceul la Bucuresti si Facultatea de Medicina Generala in acelasi oras. Din 1973, asistent la Catedra de istoria medicinii din cadrul facultatii.
A debutat cu proza in Preludiu (supliment cultural al Scinteii tineretului), in .
Colaboreaza la Albina, Amfiteatru, Astra, Luceafarul, Romania literara, Magazin, Viata militara, Saptamina, cu publicistica, rubrici filatelice etc. Autor prolific in variate genuri: teatru, proza, stiinta popularizata (Butoiul lui Diogene si Mica publicitate, 1969; Fringhia de rufe a familiei, 1971; Scurta poveste cu un suveran zanatic, 1971; Teatru, 1974; Paracelsus, calatorie neintrerupta, 1981; La „Gura Leului", 1985).
A tradus din teatrul lui Tristan Bemard.
Icadrindu-se unui tip de creativitate baroc, scrisul lui Basarab Mihai Neagu releva plurivalenta si capacitatea de a se adapta subiectului ales, fie ca e vorba de pretextele, adesea, livresti ale pieselor sale, fie de temele cartilor de stiinta popularizata.
Ca dramaturg, are o buna stapinire a tehnicilor de constructie dramatica moderna. Piesele (cele mai multe intr-un act) au un ridicat grad de intelectualizare si abstractizare. Scriitorul isi alege cu predilectie subiecte notorii din sfera literaturii sau a istoriei univerale, care-i permit sa construiasca pe marginea lor interpretari ironice moderne. Butoiul lui Diogene si Mica publicitate (1969) cumuleaza anacronisme flagrante pentru a vorbi aluziv si fara preocupare pentru coerenta despre omul contemporan, prin intermediul personajelor din Grecia antica. in cele mai multe texte, principala pornire a autorului este de a descoperi latura rizibila a conditiei umane. in Pieptenele lui Paul ne intimpina reducerea la absurd a unei situatii fundamentale a umanului - cautarea (un batrin si-a irosit viata cautindu-si pieptenele, ca sa cheleasca intre timp), iar in Falstaff, eroul shakesperian, reinviat de un autor modern, ii da cu tifla acestuia: „ar trebui sa te maturizezi!". Spiritul balcano-ubuesc guverneaza si Scurta poveste cu un suveran zanatic sau Groapa. Sint premise ale unei viziuni originale in spiritul teatrului absurdului - inca neimplinite din punct de vedere estetic si adesea lipsite de unitate si profunzime, caci autorul cedeaza usor ispitei, firesti, pina la un punct, a intelectualului modern, catre un teatru al spiritului, joc al paradoxurilor si al contradictiilor teoretice.
Ceea ce explica, probabil, de ce aceste texte de „teatru in fotoliu" sint inca mai putin jucate. Dintre scrierile de popularizare stiintifica, remarcabila este Paracelsus, calatorie neintrerupta (1981), romantare cu merituoase calitati literare a biografiei unei interesante personalitati a stiintei medievale.
OPERA:
Butoiul lui Diogene si Mica publicitate. Bucuresti, 1969;
Fringhia de rufe a familiei. Bucuresti, 1971;
Scurta poveste cu un suveran zanatic. Bucuresti, 1971;
Teatru, Bucuresti, 1974;
Medicina de voiaj. Bucuresti, 1974;
Medici despre geniu. Bucuresti, 1976;
Nevrozele si turismul. Bucuresti, 1976;
Paracelsus, calatorie neintrerupta. Bucuresti, 1981;
La „Gura Leului", teatru, Bucuresti, 1985.
|
REFERINTE CRITICE:
I. Negoitescu, Lampa lui Aladin, 1971;
M. Iorgulescu, Scriitori;
Adriana Popescu, in Teatrul, nr. 12, 1983;
V. Bugariu, in Romania literara, nr. 21, 1986;
L. Ulici, ibidem, nr. 39, 1988.
|
