Barbu Theodorescu biografia
Barbu Theodorescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
THEODORESCU Barbu, se naste la 14 aug. 1905, Craiova - moare in 18 ian. 1979, Bucuresti.
Bibliograf si istoric literar.
Fiul lui Marin Theodorescu, negustor. Liceul National din Craiova, Facultatea de Litere si Facultatea de Drept a Univ. din Bucuresti, cu licenta in . Cursuri de specializare in Italia si Franta. Doctor in filosofie cu teza Istoria bibliografiei romane (1939). Secretar al lui lorga si sef de cabinet in timpul guvernului lorga (193l-l932), prof. de liceu, conf. la Univ. din Craiova (din 1960) si la Univ. din Bucuresti (din 1966 pina la pensionare, in 1971).
A fost membru al Soc. interbelice a prof. secundari „Prietenii istoriei literare". Bibliograf, biograf, editor de documente si istoric literar, a carui activitate s-a concentrat mai ales asupra operei si figurii lui N. lorga . (Nicolae lorga. Viata si opera. Biobibliografie, 1931; Bibliografia istorica si literara a lui N. lorga, HI, 1935-l937; Nicolae lorga, 1943; Un concurs universitar celebru: N. lorga, 1944; Contributiuni la cunoasterea stramosilor lui N. lorga, 1947; Nicolae lorga si educatia maselor, 1967; Nicolae lorga, 1968; Bibliografia scolara a lui N. lorga. Studii si documente, 1970; N. lorga. Bibliografie,, 1976).
Admirator si zelator al lui N. lorga , Barbu Theodorescu a inteles sa dea un continut acestui cult si s-a dedicat unui oficiu pe cit de generos, pe atit de util: el s-a afirmat si si-a construit aproape intreaga cariera pe explorarea, studierea si sistematizarea operei istoricului, caruia ii redacteaza bibliografia, ii editeaza corespondenta si operele, ii scrie biografia; dupa o serie de lucrari preliminare asupra ascendentei istoricului, asupra studiilor si intrarii sale in invatamintul superior printr-un concurs ramas „celebru", dupa opinia biografului, care reconstituie procesul si editeaza dosarul sau, Barbu Theodorescu publica in 1968 biografia sa intr-o colectie dedicata „oamenilor de seama". Bogatia documentara si familiarizarea cu materialul ii permit autorului sa se miste cu oarecare usurinta intr-un spatiu colorat mai cu seama de epica trepidanta a unui personaj extrem de dinamic si de activ in cimp stiintific, cultural, politic si chiar al relatiilor umane, cu trasaturi psihologice foarte marcate si cu manifestari umorale cunoscute; este, de altfel, in specificul acestui tip de biografii si al vremii insesi, care nu permitea nici analiza, nici macar sondarea resorturilor ideologice ale unei activitati cu caracteristicile celei a lui lorga , si pe care probabil nici autorul n-ar fi putut-o intreprinde.
In 1972, el republica Istoria bibliografiei romane, de fapt o schita istorica si descriptiva a institutiilor care au precedat si fundamentat preocuparile bibliografice in tara noastra, de la cataloagele de librarie ale lui Heliade Radulescu sau cataloagele bibliotecilor de imprumut din prima jumatate a secolului al XlX-lea (..cabinetele de lectura") la activitatea unor precursori ca Odobescu . Hasdeu sau Ion Bianu , in general la activitatea de organizare si bibliografiere a Bibliotecii Academiei, de la inceputurile sale. in partea a doua, care include recomandarile bibliografice pe domenii, volumul este amendabil. Tot in amurgul carierei, el reia proiectul marii biobibliografii a operei lui lorga si republica in 1976 un prim volum, dedicat numai inregistrarii cartilor savantului, care cuprinde aproape o mie patru sute de titluri. in fise dezvoltate (cuprind sumarele acestor volume), cu adnotari si uneori citate, cu o utila cronologie de peste o suta de pagini.
Desi se pare ca exista si un al doilea tom, el n-a mai aparut niciodata. Foarte utila este editia corespondentei adresate de diverse personalitati lui lorga , din care Barbu Theodorescu a publicat selectiv, in primele doua volume, doar anii 1890-. In pofida imaginii de comentator exclusiv al operei si figurii lui lorga , pe care el insusi si-a cultivat-o, Barbu Theodorescu a mai publicat in decursul timpului diferite contributii de istorie literara: despre istoria tipografiilor de peste Olt, despre inceputurile literare ale lui Sadoveanu, despre relatia eminescianismului cu samanatorismul, o schita de bibliografie eminesciana si altele, ramase in paginile revistelor la care a colaborat (Boabe de grtu, Vremea, al carei redactor a fost din 1930, Convorbiri literare s.a.). A avut si preocupari de folclor in spatiul activitatii universitare, publicind si un manual de folclor (Fotelor literar romanesc, 1967, in colaborare cu O. Paun).
OPERA:
Nicolae lorga. Viata si opera. Biobibliografie, Bucuresti, 1931;
Bibliografia istorica si literara a lui N. lorga, I-II, Bucuresti, 1935-l937;
Constantin Lecca, Bucuresti, 1938 (ed. II, 1969);
Manualul bibliotecarului. Bucuresti, 1938;
Nicolae lorga. Bucuresti, 1943;
Un concurs universitar celebru: N. lorga. Bucuresti, 1944;
Istoria bibliografiei romane. Bucuresti, 1945 (ed. II, 1972);
Contributiuni la cunoasterea stramosilor lui N. lorga, Bucuresti, 1947;
(semnat cu pseud. Filip Roman);
Literatura rusa si sovietica in limba romana. 1830-l959, Bucuresti, 1959;
Nicolae lorga si educatia maselor. Bucuresti, 1967;
Folclor literar romanesc. Bucuresti, 1967 (in colab. cu O. Paun);
Nicolae lorga. Bucuresti, 1968;
Biografia scolara a lui N. lorga. Studii si documente, Bucuresti, 1970;
N. lorga. Bibliografie, Bucuresti, 1976. |
REFERINTE CRITICE:
N. lorga, in Revista istorica, 1939;
M. Anghelescu, in Romania literara, ni. 39, 1972;
M. Bucur, Istoriografia literara romaneasca, 1973;
FI. Firan, De la Macedonski la Arghezi, 1975;
S. Cioculescu, in Itinerar critic, V, 1989.
|
