Barbu Lazareanu biografia
Barbu Lazareanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
LAZAREANU Barbu (numele la nastere: Avram Lazarovici). se naste la 5 oct. 1881, Botosani - moare in 19 ian. 1957, Bucuresti.
Istoric literar si bibliograf.
Fiul lui Herschel Lazarovici.
Scoala Primara si Liceul „Laurian" din Botosani. Expulzat pentru activitate politica in miscarea socialista, traieste un timp in Franta (1907-l912). Primit, in urma unui examen, la Ecole des Hautes Etudesdin Paris, audiaza cursurile lui Sylvain Lt5vy. Charles Diehl si Georges Renaud. fiind coleg cu istoricul O. Tafrali 11908-l909). Debut poetic in revista proprie. Victor Httgo (1902); debut editorial cu volum Constantin Radovici, Agatha Barsescu, Nora Ma-rinescu (1917). intors in tara, este redactor la revista infratirea, Viitorul social. Lupta zilnica. Scena. Socialismul, Adevarul literar, la ziarele Adevarul si Dimineata; rector al Univ. Muncitoresti din Bucuresti (1945-l948): director al Bibi. Acad. (1948-l957). Membru al Acad. (1948).
Colaboreaza la Tivil-Cazon, Zeflemeaua, Romania muncitoare. Arhiva din Iasi. Cuvintul liber.
Adevarul literar si artistic. Rampa, Adam. Flacara, Luptatorul. Revista idealista. Revista ideii. Revista literara. Vremea. Viata Romaneasca, Contemporanul etc. A mai semnat cu pseudonimul Arald, Alex. Bucur. Bele. Matei Rares. Mathciu H. Rares. Trubadurul, Alexandru B. Truda etc. Publicist, cronicar al miscarii muncitoresti, filolog, folclorist, bibliograf, Barbu Lazareanu csic in primul rind un comentator al literaturii romane, glosind „cu privire la" o multime de autori (G. Cosbuc. M. Eminescu, Gh. Asachi. I. Heliade-Radulescu, . I- Caragiale, B. P. Hasdeu s.a.). A adnotat, prefatat sau ingrijit ed. din opera lui I. Barbu Lazareanu Caragiale' (versurile satirice), C. Dobrogeanu-Gherea, din literatura antimonarhica etc. Glosator neostenit, „atotstiutor", „fara asemanare" (Perpessicius), Barbu Lazareanu s-a risipit o viata in mica istorie literara.
L. cerceteaza subsolul istoriei literare, deshumeaza amanunte necunoscute, sperind sa fie util viitorilor monografisti. O benigna manie bibliografica ii tuteleaza efortul; cauta editii rare la anticari si bibliofili, iarcind nu le obtine, rasfoieste vechi publicatii, calendare, almanahuri.copiaza documente, publica scrisori particulare, adeverinte, procese-verbale etc, insotin-du-Ie de comentarii politice, literare, lingvistice. Pasionat de problemele limbii romane, insista in jurul unor nume, merge pe urmele cite unui cuvint urmarindu-i destinul, ofera „explicatii lexice", etimologice, cu iluzia ca elucideaza astfel opera unui scriitor. Seria de douazeci si patru de fascicule Cu privire la. publicate in deceniul al patrulea, ilustreaza un caiturarism factologic minor. Acest bricabrac informativ contine contributii despre Eminescu: marturii despre adversitatile suscitate de marele poet (B. P. Hasdeu, Macedon-ski), probleme de ordin prozodic, dictionarul de rime, expresia horunt-harum, agonia si moartea poetului etc.; despre Creanga („poetul basmelor" si unul dintre „cei mai mari creatori de viata din proza romaneasca"), judecat inadecvat in basme prin conformarea la principiile tipizarii realiste; despre I. Barbu Lazareanu Caragiale, B. P. Hasdeu, G. Cosbuc sau poetii din jurul Contemporanului, intr-un torent de informatii inedite, tinind indeosebi de anecdotica biografica. inclinat structural spre satira si umor (pe care le-a abordat expres), iubitor de lucruri vechi, specializat in investigatii migaloase, pe portiuni mici, Barbu Lazareanu practica „mica istorie" literara in genul anticar.
OPERA:
Constantin Radovici, Agatha Barsescu, Nora Marinescu, Bucuresti. 1917;
Lespezi si moloz din templul lui Epidau, Bucuresti. 1924;
Doctorul Ottoi (O. Calin), Bucuresti, f.a.;
Anton Bacalbasa, Bucuresti, 1924 (ed. II, 1947;
ed. noua, cu revizuiri si adausc. 1948): Citiva povestitori: Nic 'a lui Stefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, Bucuresti, 1924;
Umorul lui Hasdeu, Bucuresti, 1927;
Ursitul felelor si al vadanelor si alte schite de literatura populara si pareri critice privitoare ta destinul or cuvinte. Bucuresti, 1927;
Cu privire la Cos-buc. Bucuresti, 1937: Cu privire la folclor, I-U, Bucuresti, 1937;
Cu privire la Alecsandri. Bucuresti, 1937;
Cu privire la I. L. Caragiale, Bucuresti, 1937;
Cu privire la Creanga. Bucuresti, 1937;
Cu privire la umor, I-II, Bucuresti, 1937;
Cu privire la epigrama si epigramisti. Bucuresti, 1937;
Cu privire la Eminescu, I-IV, Bucuresti. 1937-l938;
Cu privire la Hasdeu. I-III, Bucuresti, 1937-l938;
Cu privire la gramatica si vocabular. I-III, Bucuresti, 1937-l938;
Cu privire la traduceri si traducatori, I-II, Bucuresti, 1938;
Cu privire la teatru, I-II,
I Bucuresti, 1938;
Cu privire la Asachi si Heliade, Bucuresti, 1938: Ion Creanga. Bucuresti, 1947;
Cintareti romani ai Comunei din Paris: Mihai Eminescu, Constantin Miile. Gheorghe din Moldova, Traiau Demetrescu. Bucuresti, 1948;
loan Pattn-Pincio, Bucuresti, 1948;
/. C. Fr'unu, Bucuresti, 1948;
Ion Creanga si basmul rusesc. Comentarii, Bucuresti. 1949;
Eminescu. om al cartii, extras, Bucuresti. 1950;
Glose, si comentarii de istoriografie literara, culegere intocmita de I. Crisan si G. Baiculescij. Bucuresti, 1958;
Cu privire la: Mihail Eminescu, Ion Creanga, I. L. Caragiale, G. Cosbuc, B. I'. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi si I. Helia-de-Radulescu. Glosse si comentarii, ed. ingrijita de G. Baiculescu, cuvint introductiv de Perpessicius, Bucuresti, 1971;
Cu privire la mestesugarii cuvintelor, ed. ingrijita de Mariana si V. Iova, Bucuresti, 1975.
|
REFERINTE CRITICE:
J. Byck, in Revista de folclor, nr. l-2,1957: Perpessicius, Alte mentiuni, II;
M. Bucur, Istoriografia. |
