Aurel Leon biografia
Aurel Leon opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
LEON Aurel, se naste la 13 sept. 1911, comuna Cucuteni, judetul lasi - moare in 4 oct. 1996, Iasi.
Prozator si memorialist.
Fiul lui Constantin Leon si al Profirei (n. ?). Liceul Internat din Iasi; tot aici, studii juridice si de arta dramatica.
Redactor la ziarele Opinia din Iasi (1932-l940), unde conduce pagina literara si detine cronica literara si teatrala, Prutul (1939-l941), Romania libera (1945-l950), Drapelul, Cronica (1967-l971). Debut cu versuri in Adevarul literar si artistic (1932).
Colaboreaza la Albina, Flacara lasului, lasul literar. Scrisul banatean. Tribuna etc. Debut editorial cu volum de proza scurta Din pridvor (1962). Aurel Leon s-a impus mai ales ca memorialist, prin seria de evocari adunate sub titlul Umbre (I-V, 1970-l986), completate de romanele Landoul cu blazon (1984) si Carari peste dea-luri(1988).
Volumul de debut. Din pridvor (1962), cuprinzind instantanee din viata satului in timpul colectivizarii agriculturii, lasa sa se intrevada partial darurile de scriitor ale lui Aurel Leon, dupa cum textul albumului lasi (1965) dezvaluie familiarizarea plina de afectiune cu stravechiul oras moldovean, adevaratul erou al principalei sale opere. In cele cinci volume din Umbre (1970-l986), Aurel Leon evoca peste o suta cincizeci de figuri disparute, toate legate, mai mult sau mai putin, de istoria lasului si conservate de o memorie prodigioasa si proaspata.
„Personajele" isi fac intrarea in scena aparent fara nici o alta ordine decit cea impusa de fluxul capricios al amintirii, in realitate, fiecare volum debuteaza cu o „umbra" venita din epoca de glorie a lasului Junimii si a Contemporanului(Iacob Negruz-zi, Matilda Cugler-Poni, Sofia Nadejde) si sfirseste cu evocarea unor contemporani, trecuti recent in lumea umbrelor (Otilia Cazimir, Zaharia Stancu s.a.). in marea diversitate a lumii reinviate - scriitori, muzicieni, actori, pictori, ziaristi, medici, savanti etc., cuprinzind trei mari generatii, se distinge un nucleu coagulant: grupul din jurul Vietii Romanesti, tutelat de umbra lui Ibraileanu. dominat de statura lui M. Sadoveanu. animat de spiritul sclipitor al lui Al. O. Teodoreanu si G. Topir-ceanu, luminat de zimbetul Otiliei Cazimir.
Acest grup intrupeaza in mod plenar spiritul inconfundabil al lasului ca spatiu privilegiat al culturii si artei, al boemei subtiri, al patriarhalitatii si umanitarismului, spirit ce-si pune pecetea, in viziunea lui Aurel Leon, asupra tuturor acelora pe care i-a atins. intr-un stil bogat si alert, nu lipsit de virtuti plastice, Aurel Leon schiteaza din citeva linii portrete ce se retin si povesteste anecdote menite sa caracterizeze un om, o situatie, un mediu. Sint folosite numeroase citate, indeosebi versuri, culese din carti sau retinute din traditia orala. Din bogatia amintirilor proprii si din documentele puse la contributie cu discretie, autorul creeaza, cu personaje reale, un univers aproape romanesc, pe care cititorul il strabate cu interes si placere. in aceeasi maniera este realizata mai lungaevocare a marelui actor Stefan Ciubotarasu.
Cu romanul Landoul cu blazon (1984), Aurel Leon ramine in aceeasi lume a lasului din Umbre. in centrul actiunii se afla batrina printesa Adela Kogalniceanu (fosta |Cantacuzino-Pascanu, fosta Rosetti-Roznova-
nu), personaj real, victima unui asasinat neelucidat, ce confera cartii aspecte de roman politist. El este insa mai ales o fresca sociala si o izbutita galerie de portrete, indeosebi din rin-durile boierimii iesene, urmarite din a doua jumatate a secolului trecut pina la inceputurile perioadei interbelice. Formula narativa si stilul bogat si variat_ contribuie, de asemenea, la interesul cartii. in Carari peste dealuri (1988), Aurel Leon realizeaza un roman inspirat din lumea satului contemporan. Dumbrava, asezare din preajma unui mare oras, ce risca sa fie asimilata de acesta. Locuitorii sai au facut „carari peste dealuri", intorcind spatele pamintului colectivizat si mergind sa lucreze in noile unitati industriale. Pe parcursul a doua decenii, un presedinte impatimit de pamint si bun psiholog, inginerul agronom Vicu Bunea. reuseste o adevarata renastere a satului prin resuscitarea vechilor valori, inclusiv a dragostei de pamint, si conectarea la inlesnirile civilizatiei. Comentatorii au remarcat apropierea de traditia sado-veniana, cu „acel registru epic unde se imbina lirismul cu umorul, fluxul molcom al evocarii cu o ironie nu rece taioasa, ci cordiala, discret incarcata de sentiment" (Ioan Holban).
OPERA:
Din pridvor, proza scurta, Bucuresti, 1962;
lasi, album, text de ~, Bucuresti, 1965;
Umbre, I-V, Iasi, 1970-l986;
Destinul unui artist: Stefan Ciubotarasu, Iasi, 1975;
Landoul cu blazon, roman. Iasi, 1984;
Carari peste dealuri, roman. Iasi, 1988.
|
REFERINTE CRITICE:
M. Tomus. Rasfrtngeri, 1973;
S. Cioculescu, Itinerar critic, III, 1979;
Al. Dobrescu, in Convorbiri literare, nr. 5, 1973;
V. Pavelcu. in Cronica, nr. 21, 1979;
N. Barbu, in Convorbiri literare, nr. 9, 1981;
idem, in Cronica, nr. 18, 1984;
I. Holban, ibidem, nr. 51, 1988.
|
