Aura Christi biografia
Aura Christi opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
CHRISTI AURA.
Pseudonimul literar al Aureliei Potlog.
Poeta.
De asemenea, eseista si publicista.
S-a nascut la 12 ianuarie 1967 in Chisinau (Basarabia).
Este fiica lui Semion Potlog, ofiter, provenit dintr-o veche familie de intelectuali stramutati in Basarabia din estul imperiului Austro-Ungar, si a Liubei Potlog (n. Caraman, intr-o familie de mic-burghezi deposedati de proprietati sub comunisti).
In 1984 a absolvit cursurile liceului teoretic roman-francez "Gheorghe Asachi" din Chisinau, iar in 1990, cursurile Facultatii de Jurnalism a Universitatii de Stat din Moldova.
Din 1993 se stabileste la Bucuresti.
Debuteaza publicistic in 1983, in cotidianul "Tineretul Moldovei", cu proza scurta. Debutul editorial si-l face dupa zece ani, in 1993, cu volumul de poezie De partea cealalta a umbrei (Ed. Ecce Homo, Bucuresti). Colaboreaza cu poeme si articole de opinie la reviste literare romanesti: "Romania literara", "Viata romaneasca", "Poesis", "Luceafarul", "Astra", "Convorbiri literare", "Literatura si Arta", "Contemporanul. Ideea europeana", si basarabene: "Noi", "Basarabia", "Cuvintul", "Zburatorul", "Contrafort" si altele. Colaboreaza, de asemenea, la reviste literare din Franta, Belgia, Italia, Suedia, Rusia.
Dupa volumul de debut, publica volumele de poezie: impotriva Mea (Ed. Du Style, 1995); Ceremonia Orbirii (Ed. Cartea Romaneasca & Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, 1996); Valea Regilor (Ed. Cartea Romaneasca, 1996); Nu ma atinge (antologie de autor, Ed. Vinea, 1997) si volumul de eseuri Fragmente de fiinta (Ed. Albatros, 1998).
Este prezenta cu poeme in antologia Portret de grup. O alta imagine a poeziei basarabene ( Ed. Arc, Chisinau, 1995, antologator Eugen Lungu) si in alte antologii din tara si strainatate (Franta, Suedia).
A obtinut urmatoarele premii: premiul Ministerului Culturii din Romania (1993), premiul Academiei Romane pentru poezie (1996), premiul Academiei "Carpatica" (1998), premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998) si premiul Fundatiei "Ion Siugariu" (Germania, 1998).
A calatorit ca turist in Ungaria, Austria, Germania, Franta, Rusia, Ucraina.
In prezent autoarea este redactor la revista "Contemporanul. Ideea europeana" din Bucuresti.
Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Despre poezia autoarei au formulat opinii critice: Cezar Ivancscu - Epica Magna ("Lanterna Magica", august 1993); Pavel Susara - De partea cealalta a umbrei ("22", febr. 1994); Vasile Garnet - Sub zodia marturisirii ("Contrafort", dec. 1995); Gheorghe Grigurcu - Demonului, cu recunostinfa ("Romania literara", mai 1996); loan Es. Pop - Aura poemului ("Cartea", ian. 1996); Diana Avram - Iubiti-ma si nu ma atingeti ("Contemporanul", 1996); Sorin Alexandrescu - O noua poezie romana ("Romania literara", sept. 1997); Octavian Soviany - Splendoarea si mizeriile feminitatii ("Contemporanul", aug. 1998); Lucian Vasiliu - Aura Aurei ("Convorbiri literare", ian. 1998); Marin Mincu - Nimfa cugeta (Luceafarul", ian. 1999); Simona-Grazia Dima - Limanul sinelui ("Ramuri", ian. 1999) s.a.
Referinte critice:
"Colocviala, tara stridente de nici un fel, poezia Aurei Christi atinge corzile grave ale meditatiei profunde, instrumentind imnic si memorabil angoasa existentiala, care impulsioneaza fiecare poem."
(Cezar Ivanescu. "Lanterna magica", august 1993)
"Aura Christi () este si autoarea unui discurs liric dc-o exceptionala forta verbala si imagistica ()"
(Sorin Alexandrescu, "Romania literara", sept. 1997)
"muscatura carnasiera a verbului si a ideii imi semnalau un antrenament poetic bine intretinut cu lecturi cit mai temerare, de la Nietzsche la Nichita Stanescu."
(Marin Mincu, "Luceafarul", ian. 1999)
"Remarcabile meditatii asupra devenirii de sine, poemele Aurei Christi au, indiscutabil, coerenta si autenticitate. () Traindu-si scrisul cu patima. Aura Christi este o constiinta artistica lucida, preocupata sa mentina o dreapta cumpana intre romantismul clasicizat si codul bine insusit al modernitatii."
(Simona-Grazia Dima, "Ramuri", ian. 1999)
|
