Augustin Fratila biografia
Augustin Fratila opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
FRATILA AUGUSTIN
Poet.
De asemenea, editor si publicist.
Semneaza uneori sub pseudonimul literar D. Gustibus.
S-a nascut la 25 noiembrie 1953, in Aiud (Alba).
Este fiul lui Ovidiu Fratila, medic, si al Ioanei Fratila (n. Tomescu), casnica. Dupa studiile liceale terminate in 1972 la Petrosani, a absolvit in 1975 Scoala Tehnica de Arhitectura din Bucuresti. in 1977 abandoneaza studiile superioare incepute cu un an in urma la Institutul Politehnic din Bucuresti. in 1991 este atestat ca ziarist.
In perioada studiilor bucurestene frecventeaza "Cenaclul din Tei", condus de George Tira si "Cenaclul de Luni", condus de criticul si profesorul Nicolae Manolescu, al Centrului Universitar Bucuresti.
A fost decorator timp de 14 ani. Dupa 1989 a fost redactor pentru o scurta perioada la "Viata Romaneasca", apoi la "Contemporanul.
Ideea europeana".
Debuteaza publicistic in revista "Luceafarul" (1978) cu un grupaj de poeme, prezentat de Nichita Stanescu si Nicolae Breban. In 1995 debuteaza editorial cu volumul de versuri Gramatica mortii (Ed. Cartea Romaneasca).
Colaboreaza cu poezie si publicistica la: "Luceafarul", "Romania literara", "Contemporanul", "Viata Romaneasca", "Literatorul", "Tribuna", "Convorbiri literare", "Suplimentul literar-artistic al «Scinteii Tineretului»", "Tineretul Liber", "Baricada", "Secunda", "Magazin", "Curentul", "Cuvintul". "Cuvintul de ambe sexe", "Longitudini" si altele.
Dupa cartea de debut, publica volumul El - Roi (poezie, Ed. Cartea Romaneasca, 1997). Este prezent cu poeme traduse in antologia Gefahrliche Serpentinen. Rumanische Lyrik der Gegenwart (Druckhaus, Germania, 1997; traducere in limba germana de Dieter Schlcsak). A tradus din limba engleza volumele Povesti si legende japoneze (Ed. ALL, 1998) si Legende, povestiri si basme frantuzesti (Ed. Allfa, 1999).
Este detinatorul premiului pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania pe anul 1995.
In 1982 a participat la Festivalul de poezie de la Struga, Iugoslavia, impreuna cu poetul Nichita Stanescu. In 1996 beneficiaza de o bursa la Cambridge, Marea Britanie, la un seminar cultural pe tema "Poetii lacurilor". in 1997 participa la Tirgul de Carte de la Franklini, Germania, in prezent este director la Editura Allfa (Grupul Editorial ALL) si redactor la revista "Contemporanul. Ideea europeana".
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si membru in asociatia English Speaking Union, Bucuresti.
Asupra poeziei autorului au formulat opinii critice: Nichita Stanescu ("Luceafarul", 17 iun. 1978; 15 ian. 1982); Nicolae Breban ("Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", 20 dec. 1981); Traian T. Cosovei "Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", 19 sept. 1982); Dan-Silviu Boerescu ("Viata Romaneasca", nr. 3/1988); Octavian Soviany ("Contemporanul. Ideea europeana", nr. 24/1988); Stefan Ion Ghilimescu ("Luceafarul", nr. 354/1998); Radu Calin Cristea (postfata la volum Gramatica mortii, Ed. Cartea Romaneasca, 1995); Romul Muntcanu, Dan Cristea, Dan C. Mihailescu, Horia Girbea, Constantin Draghici, Daniel Cristea-Enache, Dan Stanca s.a.
Referinte critice:
"Deslusim din versurile risipite de el in presa cit si, cu precadere, din cele citite prietenilor, doua tendinte, fiecare dintre ele modificata si restructurata fata de sursa principala de stirnire a lor. Una dintre ele ar fi aceea a unei retorici totale si a unei contopiri intre poezia odinioara argotica si eposul de tip melancolic si metafizic, iar alta, printr-o imblinzire a elementului cosmic baladesc pina la cutuma monologului firesc si fierbinte. Refuzul cosmosului exterior ca si al cosmosului interior in poezia lui Augustin Fratila, niciodata nu transgreseaza un Ioc comun."
(Nichita Stanescu, "Luceafarul", 15 ian. 1982)
"avem in fata o lirica de acrosaj, cu musculatura incordata si cu un vizionarism mesianic ce gindeste numai cu majuscule. Greu, delicat in orice caz, de pronosticat ce se va alege din acest mars impetuos, mai exact din selectia naturala a temelor ce se vor fi dovedind pina la urma vitale pentru poezia lui Fratila."
(Radu Calin Cristea, postfata la voi. Gramatica mortii, Ed. Cartea Romaneasca, 1995)
"Definitia poeziei ca «gramatica a mortii» planeaza si asupra celui de-al doilea volum al lui Augustin Fratila, El-Roi () in care poetul descopera, in poeme de o cautata sobrietate, tema memoriei si a copilariei, surprinzind mecanica micilor acte ale cotidianului, cu o ncdisimulata «foame de real», in secvente aproape cinematografice (). Ca urmare, actul scriptura! se converteste intr-un exorcism care vizeaza moartea si aspectele demonice ale realului (), naseindu-se aproape intotdeauna dintr-un frison al substantei vitale care presimte nefiinta. () Augustin Fratila ignora cu buna-stiinta ultimele mode poetice () oferindu-ne, dintr-un anume punct de vedere, o lectie de curaj si autenticitate."
(Octavian Soviany, "Contemporanul", nr. 24/1998)
"Poezia freneziei si a risipei vitaliste poate fi socotita incheiata in acest punct al creatiei Iui Augustin Fratila, El-Roi () sta marturie invingatorului invins. Pe frontispiciul cartii, cu litere de-o schioapa, poetul a scrijelit in felul sau imperativ-nelinistit: «Mortii cu mortii si viii cu mortii lor». La maturitate, astazi ca si ieri, copil, Augustin Fratila este condamnat la incercuirea unui spatiu imaginar, traind totul in orizontul iluziei, stiind, vorba filosofului, ca nu stie nimic."
(Stefan Ion Ghilimescu, "Luceafarul", nr. 354/1998)
|
