Anisoara Odeanu biografia

Anisoara Odeanu


Anisoara Odeanu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ODEANU Anisoara (pseudonimul Doinei Steluta Gratiana Peteanu), se naste la 28 mai 1912, comuna Padureni, judetul Timis - moare in 3 sept. 1972, Lugoj.

Prozatoare si poeta.

Fiica prof. Aurel Peteanu si a Vioricai (n. Bujigan).

Studii liceale la Lugoj si Timisoara (bacalaureatul in 1929).

Intre 1920 si 1936, urmeaza cursurile Facultatii de Litere si ale celei de Drept, la Univ. din Bucuresti.

A urmat si cursuri de limba franceza la Dijon si Grenoble (Franta), intre 1930 si . Debut in 1922, in Lumea copiilor. Face parte din redactia revista Adevarul literar si artistic (1929-l935), Universul literar (i937-l940) si a ziarului Viata (194l-l943).



Colaboreaza la aceste periodice precum si la Semenicul, Banatul, Revista Fundatiilor Regale, Viata Romaneasca, Romania literara s.a. incurajata de Camil Petrescu, ale carui idei despre roman i-au influentat optiunile estetice si formula propriei proze. A debutat editorial cu Intr-un camin de domnisoare (1934), urmat de Calator in noaptea de Ajun (1936), Ciudata viata a poetului (1942), proza de factura analitica. Paralel, volum de poezie: Fata lui Codru-imparat (1939), Moartea in cetate (1943) si Noaptea creatiei (1943). Revenind in miscarea literara a deceniului al saptelea, Anisoara Odeanu publica voi.: Sub lumina verii (1967), Legile jocului (1972), revizuind si textele mai vechi, romanul Calator in noaptea de Ajun, reeditat, in 1971, sub titlul Anotimpul pierdut; o noua selectie lirica in Noaptea creatiei (1969). Postum, volum Acele lucruri mari (1973). in ms, Simina si istoria, roman autobiografic, dar si cronica a anilor '40.

Ideea de modernitate caracterizeaza intreaga opera a Anisoarei Anisoara Odeanu Situate in directa descendenta camilpetresciana, romanele Intr-un camin de domnisoare (1934) si Calator in noaptea de Ajun (1936) au un aspect de jurnal al experientei interioare, sustinind idealul autenticitatii si legindu-se, prin aceasta, de literatura unei intregi generatii afirmate in deceniul al patrulea. Comentind una din cartile de mai sus, autorul Ultimei nopti remarca „autenticitatea ei strict epica" si „profundul dispret, prezent desi nemarturisit, pentru orice soiuri de literaturizare de prost gust".

O deosebire de Camil Petrescu se cere, totusi, mentionata: acesta este preocupat, intr-adevar, si de autenticitate, si de anticalofilie, dar atit una, cit si cealalta fac parte dintr-un program, sint „conventii" noi opuse conventiilor din romanul traditional. in primele carti ale Anisoarei Anisoara Odeanu se observa insa o renuntare la conventiile romanesti, mergind pina la transcrierea faptului de viata aproape fara nici o preocupare de literatura. Scriitoarea nazuieste sa devina grefierul propriei sale experiente interioare. Ca si in romanul de debut, personajele din Calator in noaptea de Ajun sint tineri caracterizati in primul rind prin „oroarea de batrinete". Se doresc moderni, universalisti, lipsiti de prejudecati. Protagonista romanului se imbraca dupa jurnalele de moda din strainatate, cunoaste „toate jazzurile si cintecele noi", se piaptana ca Greta Garbo, ii plac plimbarile cu motocicleta.

Participa la cursurile de vara de la Grenoble si se simte bine in mediul cosmopolit care aduna laolalta francezi, marocani, maghiari, sirieni, germani. Tinerii calatoresc dintr-o tara in alta si se indragostesc intr-o totala ignorare a barierelor nationale si geografice. Cu toate acestea, romanul este expresia unei tinereti mohorite, roase pe dinauntru de insatisfactii si neimpliniri, de sentimentul irosirii. Cartea sufera din cauza unor lungimi, lasind uneori impresia ca bate pasul pe Ioc. Patrunzator ironice sint nuvelele din volumul Ciudata viata a poetului (1942). Anisoara Odeanu pare sa fi renuntat aici la modernitate; intilnim chiar o optiune, clar exprimata, pentru modalitati narative specifice secolului trecut: „Scriitorii de obicei stiu tot, chiar cind se ocupa in acelasi timp de mai multi oameni. Stiu nu numai ce zice si ce face fiecare, ci chiar gindurile cele mai ascunse ale tuturor", in realitate, este vorba de o atitudine ironica: omniscienta este insusita numai pentru a fi compromisa prin exagerare. Numeroase clisee ale prozei romantice sint reluate cu scopul de-a fi demistificate prin redundanta. Ideea modernitatii nu este parasita, ci numai disimulata cu intentia de-a submina, in numele ei, conventiile narative traditionale. Dupa o absenta de aproximativ doua decenii, Anisoara Odeanu revine in literatura cu nuvelele din volumul Sub lumina verii (1967).

Motivul central in jurul caruia sint construite toate aceste proze este cel al intilnirii revelatoare. Personajul din Cefei de bunica e asta?, copilul Duduta, va fi reluat intr-un roman despre copii, Nedumeririle lui Duduta (1969). Intilnirea dintre el si bunica de la Bucuresti va duce la distantarea sa de „onorabila familie burgheza" care l-a crescut si la adoptarea altor criterii si valori morale. Prin romanul Legile jocului (1972), a carui actiune se situeaza in perioada celui de-al doilea razboi mondial, prozatoarea revine in albia modernitatii. Evenimentele nu mai sint relatate din punctul de vedere exterior al autorului omniscient, ci din perspectiva interioara a unuia dintre personaje. In roman, „legile jocului" se confunda cu conventiile societatii burgheze, carora personajele, selectate din mediul artistilor plastici, li se opun, fiecare in felul sau propriu. Relatarea faptelor dintr-o perspectiva interioara frapeaza si mai mult in romanul Acele lucruri mari (1973), fiindca naratorul este, de data aceasta, o fetita. Puterea de observatie si de intelegere a copilului este limitata, lucrurile sint vazute ca intr-o oglinda insuficient slefuita, si cititorul are placerea sa ghiceasca singur adevarul, sa refaca el legaturile ramase nedezvaluite. Accentele melodramatice, in prima parte, si cele festive, in a doua, umbresc insa originalitatea formulei.

Nu lipsita de interes, prin efortul de a se elibera de sub influenta marilor poeti interbelici romani si straini, este creatia poetica a Anisoarei Anisoara Odeanu, adunata in trei plachete: Fata lui Codru-imparat (1939), Moartea In cetate (1943) si Noaptea creatiei (1943).

OPERA:
Intr-un camin de domnisoare, roman. Bucuresti, 1934;
Calator in noaptea de Ajun, roman, Bucuresti, 1936 (ed. II, 1971, cu titlul Anotimpul pierdut);
Fata lui Codru-Imparat, poezii. Bucuresti, 1939;
Ciudata viata a poetului, nuvele. Bucuresti, 1942 (ed. II ingrijita si pref. de I. Oarcasu, Timisoara, 1975);
Moartea in cetate, poezii, Bucuresti, 1943;
Noaptea creatiei, poezii. Bucuresti, 1943 (ed. II, pref. de I. Oarcasu, Bucuresti, 1969);
Sub lumina verii, nuvele, Bucuresti, 1967;
Nedumeririle lui Duduta, roman. Bucuresti, 1969;
Legile jocului, roman. Bucuresti, 1972;
Acele lucruri mari, roman. Bucuresti, 1973;
Intr-un camin de domnisoare. Calator in noaptea de Ajun, romane, ed. ingrijita, studiu introductiv, note de C. Ungureanu, Timisoara, 1983;
Domnisoara Lou si trandafirul galben, nuvele, ed. ingrijita si pref. de C. Ungureanu, Timisoara, 1985.


REFERINTE CRITICE:
Camil Petrescu, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 2, 1937;
C. Fantaneru, in Universul literar, nr. 13, 1939;
G. Calinescu, Istoria;
Geo Dumitrescu, in Preocupari literare, nr. 2, 1943;
P. Constantinescu, Scrieri, IV;
Alexandra Indries, in Orizont, nr. 1, 1968;
M. Vaida, in Tribuna, nr. 28,1969;
I. Oarcasu, in Tribuna, nr. 45, 1971;
D. Micu, in Romania literara, nr. 35, 1977;
C. Ungureanu, Imediata noastra apropiere, 1980;
idem, in Orizont, nr. . 1982;
A. Sasu -Mariana Vartic, Romanul romanesc, II.