Andrei Oisteanu biografia
Andrei Oisteanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
OISTEANU Andrei, se naste la 18 sept. 1948, Bucuresti.
Eseist si traducator.
Parintii: Mihail Oisteanu, prof. de istorie, si Bella (n. losovici), traducatoare. Studii elementare (1955-l962) si liceale (1962-l966) in capitala. Licentiat al Facultatii Energetice (1966-l971) si al Facultatii de Litere a Univ. din Bucuresti (1974-l975). Din 1978, consilier la Rectoratul Univ. Politehnice Bucuresti.
Colaboreaza la Romania literara. Luceafarul, Revista de istorie si teorie literara. Viata Romaneasca, Revista de etnografie si folclor, Secolul 20, Steaua, Vatra etc.
Debuteaza in revista Amfion, cu art. Suprarealismul (1970).
Debut editorial cu volum de comentarii mitologie Gradina de dincolo (1980), urmat de Motive si semnificatii mito-simbolice in cultura traditionala romaneasca (1989). A semnat si cu pseudonimul Andrei Ieremia.
Doua eseuri distincte alcatuiesc cartea de debut Gradina de dincolo (1980). Cel dintii, care a imprumutat titlul volumului, isi propune sa readuca in discutie controversata tema a radacinilor mitico-istorice ale povestilor si basmelor. Marile transformari intervenite in viata societatii (trecerea de la vinatoare la agricultura, de pilda) au atras dupa ele schimbari sesizabile nu numai in organizarea sociala, dar si in configuratia/semnificatia miturilor si a riturilor, legate direct, cele din urma mai ales, de conditiile economice.
Autorul urmareste fenomenul general al transformarii lor in manifestari artistic sau ludic-profane, pe masura caderii in desuetudine.
Basmele se situeaza la capatul acestui complex proces al trecerii de la sacru la profan. Desacralizarea si demitizarea produc, la rindul lor, inevitabile erori de interpretare, susbstituiri intimplatoare de coduri si schimbari de simboluri neintelese cu altele, fanteziste, deduse din noile mentalitati. Analiza basmului Harap-Alb, pe urmele lui Eliade, evidentiaza drumul labirintic al eroului spre un Centru de puritate spirituala (ilustrind tema fundamentala a patimilor).
Al doilea eseu, Zoosophia, e un original dictionar mitologic. Se pun aici in discutie insusirile mitice, magice si simbolice atribuite animalelor de-a lungul timpului, fie prin imaginarea unor creaturi fabuloase, fie prin inzestrarea cu puteri miraculoase a celor reale, de fiecare data in efortul de a transcende intelesul lumii concrete. in Motive si semnificatii mito-simbolice in cultura traditionala romaneasca (1989) lipsa izvoarelor scrise autohtone si putinatatea celor straine referitoare la mitologia geto-daca si dacoromana sint suplinite prin abordarea inter- si pluri-disciplinara, in context universal, a folclorului romanesc. Investigatia duce la concluzia ca mentinerea si stabilirea „rinduielii lumii" este tema centrala a majoritatii legendelor, colindelor, baladelor, descintecelor si gesturilor magice.
Din similaritatea si identitatea scenariilor mitico-rituale in spatiul carpatic se retine firesc ideea apartenentei locuitorilor la aceeasi comunitate etnica. Demonstratia este riguroasa, pedanta, dar ferita de excese si exagerari, oferind cu masura coordonatele si liniile de forta majore ale gindiri arhaice.
OPERA:
Gradina de dincolo, comentarii mitologice, Cluj-Napoca, 1980;
Motive si semnificatii mito-simbolice in cultura traditionala romaneasca, eseuri, Bucuresti, 1989. |
REFERINTE CRITICE:
D.C. Mihailescu, in Luceafarul, nr. 9, 1980;
I.D. Teodorescu, in Orizont, nr. 16, 1980;
S. Titel, in Romania literara, nr. 141, 1980.
|
