Andrei Corbea biografia
Andrei Corbea opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
CORBEA ANDREI
Pseudonimul literar al lui Andrei Hoisie.
Eseist, critic si teoretician al literaturii.
S-a nascut la 15 decembrie 1951 in Iasi.
Este fiul lui Beno Hoisie, medic, si al Silviei Hoisie (n. Korbcr), medic.
A absolvit in 1974 Facultatea de Filologie (sectia germana - romana) si in 1979, Facultatea de Istorie a Universitatii "AI.I. Cuza" din Iasi. In 1988 devine doctor in filologie al Universitatii din Bucuresti.
A frecventat cenaclul literar al Liceului "C. Ne-gruzzi" din Iasi si, din 1972, grupul din jurul revistei "Dialog" / "Alma Mater".
In perioada studentiei si dupa absolvire este redactor si redactor-sef adjunct al revistei "Dialog" a Centrului Universitar Iasi. In perioada 1974 - 1980 este profesor de germana la scoli si licee din Iasi; intre anii 1980 - 1982 este cercetator la Centrul de lingvistica si istorie literara din Iasi.
Din 1982 este cadru didactic la catedra de jurnalism a Universitatii "AI.I. Cuza" din Iasi; este de asemenea profesor asociat sau invitat la Universite Paris 8, Ecole Normale Superieure Paris, Universitat Siegen, Universite de Fribourg.
Debuteaza publicistic in 1971 in revista "Alma Mater" din Iasi.
Debuteaza editorial in 1983, cind traduce si prefateaza cartea lui Hans Robert Jauss Hermeneutica literara si experienta estetica, aparuta la Editura Univers din Bucuresti.
Colaboreaza cu articole, recenzii, studii si eseuri la "Revista de istorie si teorie literara", "Cahiers roumain d'etudes litteraires", "Secolul 20", "Romania literara", "Steaua", "Convorbiri literare", "Contemporanul", "Cronica", "Contrapunct", precum si la reviste de specialitate din Germania, Austria, Franta.
A publicat urmatoarele volume: Ego, Alter, Alter Ego (Ed. Omnia, 1993); Despre "teme". Explorari in dimensiunea antropologica a literaritatii (Ed. Universitatii Iasi, 1995); Paul Celan si "meridianul" sau. Repere vechi si noi pe un atlas central-european (Ed. Polirom, 1998). A tradus si ingrijit volumele: Machiavelli de Valeriu Marcu (Ed. Eminescu, 1993) si Minima Moralia de Th.W. Adorno (Ed. Univers, 1999). A ingrijit editia Valeriu Marcu - Die Vertreibung der Juden aus Spanien (Ed. Matthes & Leitz, Munchen, 1991), precum si mai multe volume de studii colective, printre care: Johann Wolfgang Goethe. 1832 - 1982 (Ed. Universitatii "AII. Cuza", Iasi, 1982); Interferente culturale romano-germane (Ed. Universitatii "Al.I. Cuza", Iasi, 1986, impreuna cu Octavian Nicolae); Interferente lingvistice si literare. Franz Kafka (Ed. Universitatii "Al.I.Cuza". Iasi. 1988, impreuna cu Sorin Chitan); Kulturlandschaft Bukovina (Ed. Universitatii "Al.I. Cuza", Iasi, 1990); Metropole und Provinzen in Alt-Ostereich (Ed. Polirom / Bohlau, Viena, 1996, impreuna cu Jaques Le Rider); Jiidischer Stadtebild Czernowitz (Suhrkamp. Frankfurt am Main, 1998); Paul Celan. Biographie und Interpretation / Biographie et interpretation (Hartung-Gorre / Editions Suger / Polirom. Konstanz / Paris / lasi 2000). A tradus in limba germana volumul Mirjam Korbcr: Deportiert. Jiidische Uberlebens-schicksale aus Rumanien 1941 -l944 (Hartung-Gorre, Konstanz, 1993). A tradus in limba romana carti semnate de Theodor W. Adorno si Valeriu Marcu.
Este prezent cu numeroase studii in reviste din Germania, Austria, Franta, Ungaria si in volumele colective: Culture and Society (Ed. Academiei, 1984); Rumanische - deutsche Interferenzen (C. Winter, Heildelberg, 1986); Literafurkritik. Anspruch und Wirklichkeit (Metzler, Stuttgart, 1990); Expressionismus in Osterreich (Bohlau, Viena, 1994); Les littera-tures de langue allemande en Europe Centrale (PUF, Paris, 1998) si altele. Este detinatorul premiului "Johann Gottfried Herder" (1998) si al premiului "Jakob-und-Wilhelrn-Grimm"(2000).
A fost bursier al Fundatiei "Alexander von Humboldt" la Universitatea din Konstanz (1986, 1987, 1991 - 1992) si al Centrului international de cercetari in stiintele culturii (1993).
Lucreaza ca si profesor doctor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iasi. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, al Societatii de Stiinte Filologice, al Asociatiei Romane de Literatura Comparata, al Uniunii Internationale a Germanistilor, al Societatii Germanistilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si al Academiei "Erfurt" (din 2000).
Asupra activitatii si cartilor autorului au formulat opinii critice: Adrian Marino - Receptare, experienta estetica, hermeneutica ("Tribuna", nr. 15/1984) si Studii literare romano-germane ("Tribuna", nr. 26/1987); Mariana Sora - Cazul Valeriu Marcu ("Dialog", Dietzenbach, nr. 2-3/1988); I. Negoitescu - O carte de Valeriu Marcu ("Apostrof, nr. 1/1992); Romanita Constantinescu - Consolidari ("Romania literara", nr. 38/1993); Liviu Antonesei - Ego, alter, alter ego ("Convorbiri literare", nr. 9-l0/1993); Dan C. Mihailescu - Ego, alter, alter ego ("Litere, Arte & Idei" ["Cotidianul"], nr. 41/1993); Ion. Bogdan Lefter - O carte, un "caz" ("Monitorul", nr. 1086/1995); Virgil Nemoianu ("The Comparatist", nr. 19/1995); Tania Radu - Despre lume ("Litere, Arte & Idei" ["Cotidianul"], nr. 27/1995); Monica Spiridon - Temele dialogului ("Luceafarul", nr. 30/1995); Grete Tartlcr ("Romania literara", nr. 10/1997); Victor Neumann ("Vineri" ["Dilema"], nr. 5/1998); Z. Ornea ("Romania literara", nr. 42/1998); Andreas Breitenstein ("Neue Zuricher Zeitung", nr. 158/1998); Diana Adamek ("Apostrof, nr. 2/1999); Florin Mugur, Val Condurache s.a.
Referinte critice:
"Faptul de a identifica orizontul teoretic al lui Andrei Corbea cu estetica receptarii se dovedeste () foarte restrictiv, caci autorul este familiarul unei intinderi filozofice mult mai mari. () Asocierile rapide, neprevenitoare, trimiterile fulgurante, sintezele surprinzatoare nu recomanda asemenea studii unor initieri, ci unei consolidari pe care putini oameni in tara ne-o pot oferi." (Romanita Constantinescu, "Romania literara", nr. 38/1995)
"Universitar get-beget, bursier german de calibru greu, liric in fond, insa de tot academic in atitudini si stil. Andrei Corbea este () un om de dialog, atent la tot ce poate insemna atac Ia alteritate, european, dar fara orgoliul-bumerang al lui Fundoianu, senzual-estetic, dar fara febrele de tip Sebastian, si bibliograf, dar (ara patosul lui L. Saineanu sau M. Gaster."
(Dan C. Mihailescu, "Litere, Arte & Idei" ["Cotidianul"], nr. 41/1993)
"in ciuda unei aparente si confortabile sigurante, in pofida unei la fel de aparente placiditati. Andrei Corbea se dovedeste a fi un spirit in egala masura nelinistit si nelinistitor. Aceasta capacitate de a provoca nelinistea in zonele cele mai inselator linistite este, de altfel, chiar elementul esential in captarea auditoriului. Si nu e, banuiesc, un truc de captatio benevolentiae, ci chiar o componenta structurala a formulei sale intelectuale."
(Liviu Antonesei, "Convorbiri literare", nr. 9-l0/1993)
"Scrobeala afisata este o simpla tinuta de lucru, arborata de autor ca sa ne semnaleze ca se afla in plin santier. Altminteri, tratarea subiectului obliga la mare sprinteneala si suplete, la o disponibilitate metodolgica maxima. () Prin vocatie si mai ales prin formatia interdisciplinara. Andrei Corbea reuseste sa ramina a la page, evitind capcana facila a reductionismului si pastrindu-si orizonturile neobturate."
(Monica Spiridon, "Luceafarul", nr. 30/1995)
"Este meritul germanistului roman Andrei Corbea-Hoisie de a fi mijlocit prin acest atit de bine alcatuit volum [Jiidischer Stadtebild Czernowitz] o privire in acelasi timp profunda si cu multiple fatete asupra traditiei literare evreiesti, ca si asupra patinei multiculturale a Cernautiului."
(Andreas Breitenstein, "Neue Zuricher Zeitung", nr. 158/1998) |
