Anca Delia Comaneanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
| Referinte critice: "Acest mic roman cu care debuteaza Anca Delia Comaneanu, aminteste prin atmosfera alexandrina, de intinsa si vana eruditie, de Anatolc France. Are ceva din ironia amuzata in a urmari ncsfirsitele dispute filosofice savante. Dar intr-un veritabil spirit ludic postmodern obliga personajele sa execute niste figuri de cadril burlesc, schimbindu-si fara incetare rolurile cu care intini-plarile narate le investesc pe parcursul istorisirii. Amanunte biografice ajung sa se contrazica in chip comic, pedanteria carturareasca c supusa deriziunii, ironia capata sclipiri crude, muscatoare. Totusi eleganta expunerii catifcleaza asprimile, placerea jocului are ultimul cuvint, ca la Giraudoux, in Elpenor Povestea despre convingerea diferitilor insi, partizani ai unor credinte, ca ei sint singurii detinatori ai adevarului adevarat, ne conduce pe nesimtite la altceva. Devenim martorii vechii drame, azi mai actuale ca oricind, cea a raporturilor dintre spirit si putere. Micul roman ne lasa, prin transparenta lui parabolica, sa contemplam conditia intelectualului intr-o lume prada mereu intereselor si pasiunilor politice. Constatam placut surprinsi ca Anca Dclia Comaneanu a imbracat in haine antice pe oamenii vremurilor noastre." (Ovid S. Crohmalniceanu, prezentare pe coperta IV a voi. Justin, Ld. Cartea Romaneasca, 1990) "Si mai aproape - macar in timp! - este Anca Delia Comaneanu de Memoriile lui Hadrian ale Margueritei Yourcenar. Poate ca alegerea domniei urmatoare aceleia a eroului autoarei franceze e si o ironica asumare a «succesiunii» ei literare Cu aceasta materie, parabola din micul roman al Ancai Delia Comaneanu dezvolta semnificatii elice intrutotul grave. intr-un imperiu prin natura lui autoritarist (in care «se construia mereu ceva grandios»), Justin traieste intr-o provincie saracita, cu finantele pe drojdie, sufocata de o birocratie nemiloasa, compusa din «indivizi care in ultima vreme parazitau toate compartimentele administrative ale imperiului, peste tot unde mai era un os de ros gaseai un asemenea ipochimen - niste cioflingari hrapareti»." (Ion Bogdan Lefter, "Contrapunct", 30 nov. 1990) "Desi se afla la prima sa carte, Anca Dclia Comaneanu are un stil numai al ei, ca si cum ar ti depasit de multa vreme faza imitarii unor maestri. Cum anume s-a format ca prozatoare - va ramine probabil un secret pentru istoricii literari. Romanul Justin este scris cu o mina exersata si nu seamana cu proza care se scrie in momentul de fata la noi". (Alex. Stefanescu, "Romania literara", ian. 1991) |
