Alexandru Zub biografia
Alexandru Zub opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ZUB Alexandru, se naste la 12 oct 1934, sat Maghera, comuna Virfu-Cimpului, judetul Botosani.
Istoric, eseist si istoric literar.
Fiul lui Constantin Zub si al Savetei (n. Itcou), tarani.
Scoala elementara in comuna Virfu-Cimpului (194l-l945); scoala normala la Sendriceni-Dorohoi (1946-l953). Licentiat al Facultatii de Istorie a Univ. din Iasi (1953-l957).
Doctor in stiinte istorice (1973). Bibliograf, apoi cercetator stiintific la Institutul de Istorie si Arheologie „A. D. Xenopol" din Iasi.
Debuteaza in Viata studenteasca (1957). Debut editorial cu biobibliografia Mihail Kogalniceanu (1971). Colaboreaza la Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie (Iasi), Ateneu, Cahiers rou-mains d'etudes litteraires, Columna (Roma), Convorbiri literare, Cronica, Dacoromania (Freiburg), lasul literar, Magazin istoric, Revista de istorie si teorie literara, Viata Romaneasca s. a. Coordoneaza (in colab.) volum A. D. Xenopol. Studii privitoare la viata si opera sa (1972), Cuza Voda - in memoriam (1973) si La Revolut ion frangaise et Ies Roumains (1989). A publicat temeinice biobibliografii (Mihail Kogalniceanu, 1971; A. O. Xenopol, 1973; Vasele Parvan, 1975), studii monografice (Vasile Parvan - efigia carturarului, 1974; Mihail Kogalniceanu istoric, 1974; L' historiographie roumaine a l'age de synthese: A. D. Xenopol, 1983; Pe urmele iui Vasile Parvan, 1983; Mihail Kogalniceanu, 1984), sinteze de istorie a istoriografiei romanesti (Junimea. Implicatii istoriografice, 1976; A scrie si a face istorie, 1981; De la istoria critica la criticism, 1985; Istorie si istorici din Romania interbelica, 1989) si volum de eseuri (Biruit-au gindul, 1983; Cunoastere de sine si integrare, 1986). Ed. din V. Parvan si M. Kogalniceanu . O prodigioasa activitate publicistica. A semnat si Al. Constantin.
Cercetator harnic si prolific, Alexandru Zub a edificat cu metoda o opera ce se consti tuie intr-o istorie a istoriografiei romanesti, fara a se limita doar la atit. Atras de reprezentanti de prim plan ai istoriografiei romane modeme, totodata mari personalitati politice, culturale si chiar literare, Alexandru Zub a publicat ample biobibliografii Xenopol , Kogalniceanu' si Parvan , si editii din operele ultimilor doi, instrumente de lucru unanim apreciate.
Pe aceasta baza a elaborat apoi mai multe studii monografice: Mihail Kogalniceanu istoric (1974), Vasile Parvan -efigia carturarului (1974), L'historiographie roumaine a I'age de synthese: A. D. Xenopol (1983), Pe urmele lui Vasile Parvan (1983), Mihail Kogalniceanu (1984). Biografia, aflata la interferenta istoriei cu literatura, i-a permis autorului sa imbine documentatia riguroasa cu intuitia si imaginatia, tratarea sistematica si puterea de evocare a unui stil literar. „Eroul" este privit in toate compartimentele operei si in meandrele gindirii, dar si in alcatuirea morala, in actiunea sociala si nationala. Este reliefat specificul fiecarei personalitati si caracterul ei exemplar, cu certe intentii educative. Paralel, Alexandru Zub a publicat mai multe lucrari de sinteza privind evolutia istoriografiei romanesti modeme. Junimea. Implicatii istoriografice 1864-l885 (1976) demonstreaza ca interesul gruparii iesene fata de istorie era mult mai viu decit se crede, fara a infirma convingator opinia ca la baza criticii junimiste se afla mai mult o perspectiva filosofica decit una istorica.
A scrie si a face istorie (Istoriografia romana postpasoptista) (1981) reconstituie preocuparile istoriografice ale unei epoci de tranzitie. De la istoria critica la criticism. Istoriografia romaneasca de la finele secolului XIX si inceputul secolului XX (1985) si Istorie si istorici in Romania interbelica (1989) intregesc proiectul initial. Ultima carte este dominata de figura marelui N. Iorga, caruia i se face o prezentare pe masura. Volumele de eseuri Biruit-au gindul fNote despre istorismul romanesc) (1983) si Cunoastere de sine si integrare (1986) aduc o diversificare a tematicii prin abordarea unor fenomene si personalitati inclusiv din sfera literaturii, ca M. Eminescu , M. Eliade s.a. Opera lui Alexandru Zub este de natura sa faciliteze noi cercetari, nu numai in domeniul istoriei propriu-zise, ci si in cel al istoriei culturii si literaturii. Prin finalitate si scriitura, cea mai mare parte a ei se adreseaza unor largi categorii de cititori.
OPERA:
Mihail Kogalniceanu 1817-. Biobibliografie, Bucuresti, 1971;
A. D. Xenopol. Biobibliografie, Bucuresti, 1973;
Mihail Kogalniceanu istoric, Iasi, 1974;
Vasile Parvan - efigia carturarului, lasi, 1974;
Vasile Parvan 1882-. Biobibliografie, Bucuresti, 1975;
Junimea. Implicatii istoriografice 1864-l885, Iasi, 1976;
Mihail Kogalniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne, Bucuresti, 1978;
Hundert Jahre Unabhangigkeit Rumaniens (in colab. cu Gerhard Emst), Regensburg, 1978;
A scrie si a face istorie. Istoriografia romana postpasoptista, Iasi, 1981;
L'historiographie roumaine a l'age de synth&se: A. D. Xenopol, Bucuresti, 1983;
Pe urmele lui Vasile Parvan, Bucuresti, 1983;
Biruit-au gindul. Note despre istorismul romanesc. Iasi, 1983;
Les dilemmes d’un historien: Vasile Parvan, Bucuresti, 1983;
Mihail Kogalniceanu, Bucuresti, 1984;
De la istoria critica la criticism. Istoriografia romana de la finele secolului XIX si inceputul secolului XX, Bucuresti, 1985;
Cunoastere de sine si integrare, Iasi, 1986;
Istorie si istorici in Romania interbelica, Iasi, 1989.
|
REFERINTE CRITICE:
L. Poicu, in Cronica, nr. 50, 1971;
B. Theodorescu, Istoria bibliografiei romane, 1972;
M. Anghelescu, in Romania literara, nr. 14, 1972;
I. Balu, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1972;
Al. Ivasiuc, in Romania literara, nr. 4, 1975;
C. Coroiu, in Convorbiri literare, nr. 11, 1976;
M. Dragan, in Cronica, nr. 7, 1977;
L. Petrescu, in Tribuna, nr. 12, 1977;
M. Ungheanu, in Lecturi si rocade, 1978;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 19, 1982;
St. Lernny, in Academia de stiinte sociale si politice. Carti noi in stiintele sociale. Referate si recenzii, nr. 1, 1984;
Gh. . Florescu, in Convorbiri literare, nr. 3,1984;
St. Lemny, in Cronica, nr. 45, 1984;
Gh. Platon, in Analele stiintifice ale Universitatii „Al. . Cuza" din lasi, Istorie, tom. XXXII, 1986;
V. Puscas, in Tribuna, nr. 24,1987;
N. Antonescu, in Steaua, nr. 8,1989. |
