Alexandru Vlad biografia
Alexandru Vlad opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
VLAD ALEXANDRU
Prozator.
De asemenea, eseist, poet, traducator, publicist.
S-a nascut la 31 iulie 1950 in satul Suceagu (Cluj).
Provine dintr-o familie saracita dupa colectivizare. Parintii divorteaza aproape imediat dupa nasterea sa. intrucit mama, functionara de consiliu popular satesc, este suferinda, va fi crescut de bunica materna, al carei nume de familie in poarta. Dupa studiile liceale, a absolvit in 1975 Facultatea de Filologie a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, sectia Limba si literatura romana - Limba si literatura engleza.
In timpul studentiei frecventeaza sporadic Cenaclul "Echinox" si alte citeva cenacluri clujene.
Inainte de 1989 este functionar la o autogara din Cluj. Dupa 1990 lucreaza in redactiile mai multor publicatii din acelasi oras.
Dupa aparitia ca elev de liceu intr-o placheta de versuri alaturi de alti trei tineri autori (Al. Jucan, Lucian Tamaris si Gheorghe Pugna), debuteaza publicistic in revista "Echinox", nr. 9 din 1973, cu proza scurta.
Debutul editorial are loc in 1980 cu volumul de nuvele Aripa grifonului aparut la Editura Cartea Romaneasca din Bucuresti.
Colaboreaza cu proze scurte, eseuri, articole diverse la revistele: "Echinox", "Tribuna", "Steaua", "Romania literara", "Astra", "Amfiteatru", "Contrapunct", "Interval", "Poesis", "Discobolul", "New Glass" (Germania) s.a. A fost co-editorialist la cotidianul regional "Transilvania Jurnal" si, pe perioada aparitiei, editorialist la cotidianul "Gardianul" din Cluj-Napoca.
Dupa debut, publica volumele: Drumul spre Polul Sud (nuvele, Ed. Cartea Romaneasca, 1985); Frigul verii (roman, Ed. Militara, 1985); Atena, Atena (nonfiction, Ed. Dacia, 1994). Este prezent cu proze in antologiile Nuvela si povestirea romaneasca in deceniul opt alcatuita de Comei Regman (Ed. Eminescu, 1983), Chef cu femei urite alcatuita de Dan-Silviu Boerescu (Ed. Allfa, 1997; tradusa in limba germana sub titlul Party mit Hasslichen Frauen, Ed. Allfa, 1998), Generatia '80 in proza scurta alcatuita de Viorel Marineasa si Gheorghe Craciun (Ed. Paralela 45, 1998), iar cu articole de opinie figureaza in antologia Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice alcatuita de Gheorghe Craciun (Ed. Vlasie, 1994; editia a H-a, Ed. Paralela 45, 1998).
Un grupaj de poezii ale autorului traduse in limba germana au fost incluse in antologia Gefahrliche Serpentinen, Rumanische Lyrik der Gegenwart (Druckhaus, Germania, 1997; traducere in limba germana de Dieter Schlesak). in paralel are o bogata activitate de traducator din limba engleza din autori precum Joseph Conrad, W. H. Hudson, Vladimir Tismaneanu s.a.
Este detinatorul premiului pentru debut in proza al Uniunii Scriitorilor din Romania (1980) si al premiului "Radu Enescu" (1994). in 1988 a calatorit in Grecia, la Atena, iar in 1994 la Basel, in Elvetia, in prezent este redactor pentru Cluj al revistei "Vatra" din Tirgu Mures si redactor al revistei de arte vizuale "Balkon" din Cluj.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.
Asupra prozei autorului au formulat opinii critice: Mircea Iorgulescu — inainte de volum ("Romania literara", nr. 19/1978); Ion Bogdan Lefter -Certitudinea debutului ("Viata studenteasca", nr. 1/1981) si Mutatii ale toposului rural ("Amfiteatru", nr. 2/1981); N. Steinhardt ("Familia", 1983); Norman Manea (in volum Pe contur, Ed. Cartea Romaneasca, 1984); Radu G. Teposu ("Tribuna Romaniei", 1986 si in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); loan Holban (in volum Profiluri epice contemporane, Ed. Cartea Romaneasca, 1987); Cornel Regman (in volum De la imperfect la mai putin ca perfect, Ed. Eminescu, 1987 si in volum Dinspre "Cercul Literar" spre "Optzecisti", Ed. Cartea Romaneasca, 1997); Anton Cosma (in volum Romanul romanesc contemporan, Ed. Eminescu, 1988); Simona Popescu - Un alt "metabolism cotidian" ("Viata Romaneasca", nr. 3/1989); Eugen Simion (in volum Scriitori romani de azi, IV, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Al. Th. Ionescu (in volum Aventura prozei scurte in anii '80, Ed. Calende, 1995); Ion Simut (in volum Critica de tranzitie, Ed. Dacia, 1996); Dumitru Micu (in volum Scurta istorie a literaturii romane, III, Ed. Iriana, 1996); Gheorghe Perian (in volum Scriitori romani postmoderni, Ed. Didactica si Pedagogica, 1996); Caius Dobrescu (in volum Modernitatea ultima, Ed. Ncmira, 1998); Virgil Podoaba - Drumul spre Polul Sud. Al fiintei ("Vatra", nr. 6-7 si nr. 8/2001) s.a.
Referinte critice:
"Tonalitatea generala e la Alexandru Vlad cea a rememorarii, pusa in scena ca atare sau - uneori - intr-o formula de ordinul doi: rememorare a rememorarii. Timpul caracteristic acestor proze nu e perfectul simplu sau
compus, cel al unui prezent focalizat al naratiunii, ci imperfectul sau mai mult ca perfectul, cel al reluarii. Prozatorul instituie o ordine a regresiunii, proiectind pe pinza chipuri, ginduri, evenimente trecute si tesind in jurul lor, cu migala, nuante pale. Exista peste tot sentimentul unui fel de alunecare misterioasa care lumineaza molcom trecutul. «Molcomia» - fara nici un sens peiorativ aici - e fundamentala, tensiunea reactivarilor este savant topita in valuri largi, care respira o melancolie detasata si implicata, serioasa si dureroasa: prin aceasta fereastra deschisa inapoi se aluneca intr-o lume in acelasi timp palpabila (concreta) si stranie (ireala)"
(Ion Bogdan Lefter, "Viata studenteasca", nr. 1/1981)
"insusirile esentiale scriitorului de proza le stapineste ferm: e sobru, concis, imbina mereu detaliile scenografice (spatiale, meteorologice, vestimentare, temporale, cinetice etc.) cu expunerea starilor psiho-sensibile ale personagiilor, pastrind totodata neabatut firul naratiunii. Alta proprietate de seama c capacitatea (rar intilnita si la cei mai mari dintre scriitori) mentinerii misterului enuntiativ."
(N. Steinhardt, "Familia", 1983)
"Alexandru Vlad este atent, deopotriva, la viata paginii si la miraculoasa emisie de semne a vietii. () Amploarea autentica a personajului problematic, libertatea ludica si gravitatea interogativa potenteaza, credem, energia spirituala a realului, absorbit si focalizat prin tensiune epica, prin acuitate si rigoare stilistica, prin voluptatea livrescului si magia compozitiei."
(Norman Manea, in voi. Pe contur, Ed. Cartea Romaneasca, 1984)
"prozele lui Alexandru Vlad sint produsul unei mari subtilitati a observatiei. Rafinamentul notatiei, de o stranie austeritate poetica, produce secvente si detalii admirabile ce presupun in egala masura finete stilistica si psihologica."
(Radu G. Teposu, "Tribuna Romaniei", 1986)
"Frazele lui Alexandru Vlad sint lucrate pina la ultimul cuvint cu o rigoare iesita din comun, lasind impresia - cum se exprima unul din personajele sale -ca sint «rasucite cu cheia». Controlul expresiei nu duce insa la crispare, cum s-ar putea crede, pentru ca el se exercita dimpotriva in vederea unei fluente aproape muzicale. () Dintre prozatorii «optzecisti» nu multi stapinesc la fel de bine ca Alexandru Vlad stiinta de a scrie o povestire sau o schita respectind citeva principii compozitionale ferme, transmise din trecutul indepartat al speciilor si impuse prin reluari succesive pina in zilele noastre."
(Gheorghe Perian, in voi. Scriitori romani postmoderni, Ed. Didactica si Pedagogica, 1996)
"«drumul spre Polul Sud», metafora simili-proustiana a cautarii originii operei, este drumul indarat al povestirii spre propriul punct de plecare ontic si preformal: experienta Polului Sud al fiintei scriitorului. Fireste, ca in romanul proustian, acesta a fost gasit inainte ca povestirea sa fi fost scrisa, iar drumul catre el, spre deosebire de cel proustian, e extrem de scurt, de numai citeva~ pagini. Dense, intense si scinteietoare. Dar tot ca la Proust sau, la noi, ca in Supravietuiri-le lui Cosasu, pe acest drum se naste si se implineste insasi povestirea. Traseul retrospectiv, cel spre originea ei, spre experienta revoluta, coincide cu traseul prospectiv, cel spre viitorul ei, spre starea ei implinita. Asadar, precum operele scriitorilor citati, drumul spre Polul Sud isi contine -deopotriva si simultan - punctul de plecare subiectiv si punctul de sosire formal."
(Virgil Podoaba, "Vatra", nr. 8/2001)
|